Raport: Persecutarea creștinilor se apropie de nivelul de „genocid”

O persoană din trei suferă din cauza persecuţiei, creștinii rămân cel mai persecutat grup religios, iar în anumite părţi ale lumii, persecutarea creștinilor se află la un nivel apropiat de „genocid”, concluzionează un raport comandat de secretarul de externe britanic, Jeremy Hunt.

Raportul, realizat sub coordonarea episcopului anglican Philip Mounstephen, avertizează că religia creștină „riscă să dispară” în anumite părţi ale lumii, precum în zone din Orientul Mijlociu.

„Dovezile arată nu numai răspândirea geografică a persecuţiei anticreștine, ci și gravitatea ei crescândă”, consemnează episcopul, precizând că raportul va fi deja depășit în momentul publicării sale și că acesta nu este unul exhaustiv, iar situaţia din Europa și din Eurasia nu a fost analizată.

De asemenea, raportul arată că eradicarea creștinilor și a altor minorităţi religioase prin mijloace violente a constituit obiectivul explicit al grupărilor extremiste din Siria, Irak, Egipt, Nigeria de Nord-Est și Filipine. În Palestina, creștinii nu mai reprezintă nici 1,5% din populaţie, în Siria numărul creștinilor a scăzut de la 1,7 milioane, în 2011, la mai puţin de 450.000, în 2018, iar Irakul mai are aproape 120.000 de creștini, de la 1,5 milioane, înainte de 2003.

„În ţări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak, Siria și Arabia Saudită, situaţia creștinilor și a altor minorităţi a ajuns într-o etapă alarmantă. În Arabia Saudită există restricţii majore asupra tuturor formelor de exprimare a creștinismului, inclusiv a actelor de cult publice. Conflictul arabo-israelian i-a determinat pe majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească ţara. Populaţia creștinilor palestinieni a scăzut de la 15% la 2%”, notează raportul comandat de Hunt.

Persecutarea extremă a creștinilor a generat exodul din ultimele două decenii, milioane de creștini fiind dezrădăcinaţi din locurile natale, răpiţi, uciși, întemniţaţi sau discriminaţi.

„Adevărul incomod este că majoritatea covârșitoare (80%) a credincioșilor persecutaţi sunt creștini. În unele regiuni, nivelul și natura persecuţiei se apropie, fără îndoială, de definiţia internaţională a genocidului”, punctează raportul.

Persecuţia este favorizată de 3 factori majori: eșecul politic, care a deschis drumul extremismului religios, revenirea la conservatorismul religios, în ţări precum Algeria și Turcia, și slăbiciunea instituţională legată de justiţie, statul de drept și poliţie.

Mai multe organizaţii au susţinut în ultimii doi ani că se înregistrează o intensificare a persecutării creștinilor. Astfel, Open Doors a arătat în raportul său din 2019 că „aproximativ 245 de milioane de creștini care trăiesc în 50 de ţări suferă un nivel ridicat de persecuţie sau chiar mai rău”, cu 30 de milioane mai mult decât în anul precedent. De altfel, în ultimii 5 ani, numărul ţărilor în care persecuţia religioasă atinge un nivel „extrem” a crescut de la 1 (Coreea de Nord) la 11.

„În ce privește numărul de persoane implicate, gravitatea crimelor comise și impactul acestora, este clar că persecuţia asupra creștinilor este mai gravă astăzi decât oricând în istorie”, consemna într-un raport din 2017 organizaţia Aid to the Church in Need (ACN).

Investigaţia episcopului Mounstephen subliniază necesitatea unei reacţii mai ferme a presei, precum și nevoia urgentă ca guvernele să acorde sprijin prioritar comunităţilor religioase persecutate.

„Provocarea cu care ne confruntăm la începutul secolului XXI nu este aceea de a lupta pentru un sistem legal de drept, ci mai degrabă, spre rușinea noastră, avem de-a face cu eșecul de a lupta pentru implementarea celui mai bun sistem pe care bărbaţii și femeile l-au elaborat pentru a proteja libertăţile universale”, conchide raportul.

Jeremy Hunt a descris raportul ca fiind unul „cu adevărat sângerând”, mai ales că publicarea lui a fost precedată de atacurile asupra bisericilor din Sri Lanka și asupra a două moschei din Christchurch

„Cred că am fost reticenţi în a vorbi despre persecuţia creștină pentru că suntem o ţară creștină și avem un trecut colonial. (…) Dar trebuie să recunoaștem – și acest lucru este bine reliefat în raportul episcopului – că cel mai persecutat grup religios este cel al creștinilor. Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii care sunt persecutaţi sunt unii dintre cei mai săraci oameni de pe planetă”, a subliniat Hunt, amintind că populaţia creștină a Orientului Mijlociu s-a diminuat de la 20% la 5%.

Există și voci care susţin că preocuparea lui Hunt legată de persecuţia asupra creștinilor nu este una autentică. Jurnalistul și scriitorul Andrew Brown susţine că „misiunea lui Jeremy Hunt este nobilă, dar goală – la urma urmei, guvernul său face afaceri cu Arabia Saudită, cu Egiptul și China”.

Nici Hunt, nici vreun alt oficial nu ridică această problemă spinoasă în deplasările lor în ţările persecutoare, iar această tăcere are de-a face cu interesele comerciale mai degrabă decât cu corectitudinea politică, scrie Brown, subliniind că suferinţa creștinilor din lume este adesea folosită ca „un gest politic la domiciliu”.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro