Restricţiile aplicate libertăţii religioase au cunoscut în ultimii ani o înăsprire vizibilă la nivelul întregului continent european.

Deși Orientul Mijlociu și Africa de Nord rămân regiunile cu cele mai ridicate niveluri ale restricţiilor religioase din lume, Europa a trăit cele mai puternice creșteri privind anumite tipui de restricţii. Evaluarea aceasta, făcut de Pew Research Center, a analizat evoluţia restriciilor religioase impuse de guverne, indivizi sau grupuri sociale, între anii 2007 și 2017.

În ultimii 10 ani, scorul Europei privind restricţiile guvernamentale și ostilitatea socială în privinţa religiei s-a dublat, fiind una dintre cele mai mari creșteri între cele cinci regiuni ale globului analizate de raportul Pew.

Mai mulţi factori au influenţat climatul european al restricţiilor religioase. Numeroase ţări europene au luat măsuri legislative pentru a interzice purtarea de veșminte sau simboluri religioase. În 2010, Spania a interzis purtarea publică a două tipuri de veșminte islamice: burqa și niqab. Franţa a încriminat și ea purtarea vălului islamic care acoperă complet faţa în anul 2011. În 2012, Republica Moldova a interzis închinarea publică a musulmanilor, iar în Germania, o curte din Koeln a clasificat circumcizia drept abuz fizic atunci când nu este efectuată din motive medicale.

Hărţuirea numitor grupuri religioase a dus și ea la creșterea scorului Europei în privinţa limitărilor aduse libertăţii religiose. Potrivit unei analize aupra anului 2015, în 38 din cele 45 de ţări europene evaluate existau incidente, cel puţin limitate, de hărţuire religioasă. Unele dintre acestea fuseseră influenţate de valul de imigranţi extracomunitari. De exemplu, parlamentarul olandez Geert Wilders pornise o campanie împotriva creșterii numărului de musulmani în vestul Europei, acuzând un „tsunami de refugiaţi din ţările islamice care ne ameninţă femeile și civilizaţia.”

Europa nu stă prea bine nici în privinţa indicatorilor de ostilitate religioasă socială, fiind printre ţările cu un scor peste medie la acești indicatori. Numărul ţărilor europene în care cetăţenii raportează violenţă sau ameninţări cu violenţa din partea unor indivizi sau grupuri care doresc să forţeze alţi oameni să le adopte credinţele religioase a crescut de la 4 la 15. Hărţuirea adepţilor mișcării Martorilor lui Yehova în Ucraina, în anul 2015, este un astfel de exemplu. Patru adepţi ai acestei mișcări religioase au fost ameninţaţi cu arma, bătuţi și forţaţi să își asume crezul creștin ortodox ca singur crez adevărat. În anul 2016, doi bărbaţi islamici au fost uciși după ce au fost acuzaţi de ofensă adusă Profetului Mohamed.

Caracteristică pentru ultimul deceniu de restricţii religioase în Europa este și creșterea numărului de ţări în care grupuri oganizate au folosit forţa sau coerciţia pentru a-și impune propria viziune religioasă. Numărul acestora a crescut de la 21 la 33 (din 45). Pe lângă cazurile de atacuri conduse de persoane care își declarau adeziunea la gruparea Stat Islamic, au existat și cazuri precum cel din Finlanda, în care o grupare neonazistă a publicat materiale antisemite și antiislamice și a organizat meetinguri în ţară, precum și activităţi antireligioase în Suedia.

Singura categorie a restricţiilor religioase care au înregistrat scăderi în Europa, precum și în lume, este categoria conflictelor între grupuri religioase.