Să înălțăm Biblia

Devoțional zilnice 12 octombrie 2018

Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. – Ioan 17:17

Statuia Hristos Mântuitorul (Cristo Redentor), inaugurată pe 12 octombrie 1931, este unul dintre principalele simboluri ale oraşului Rio de Janeiro, Brazilia. Exact 55 de ani mai târziu, pe 12 octombrie 1986, Conferinţa Generală a adventiştilor de ziua a şaptea a votat documentul „Metode de Studiere a Bibliei” la consiliul anual care s-a ţinut la Rio. Acest document oficial oferă noţiuni de bază pentru a interpreta Biblia ca fiind Cuvântul de încredere al lui Dumnezeu şi pentru a respinge orice hermeneutică ce subminează originea şi autoritatea ei divină.

Documentul ne recomandă să „evităm să ne bazăm pe folosirea presupunerilor şi a deducţiilor rezultate care se asociază cu metoda istorico-critică”. Sub presupunerea că „gândirea umană se supune Bibliei, nu este egală sau deasupra ei”, în document se afirmă următoarele: „Chiar şi o folosire modificată” a metodei critico-istorice, „care păstrează principiul critic subordonând Biblia gândirii umane, este inacceptabilă pentru adventişti” (Adventist Review, 22 ianuarie 1987). Acest document ajută biserica să-şi menţină integritatea hermeneutică.

În general vorbind, multe tensiuni şi controverse teologice în creştinism au derivat din cauza tendinţei şi greşitei interpretări umane a Bibliei. Spre exemplu, teologul luteran Gerhard Ebeling vorbeşte despre „Istoria bisericii ca istoria de expunere a Scripturii” (The Word of God and Tradition, pp. 11–13). Totuşi, cu mult timp înainte de a se vorbi despre istoria bisericii, disputa hermeneutică a apărut în Grădina Edenului între Eva şi şarpe, cu privire la cum ar trebui să fie înţeles Cuvântul lui Dumnezeu (Geneza 2:15-17; 3:1-7). Aproape toate dezbaterile creştine au avut de-a face fie cu interpretarea Scripturii, fie cu împlinirea ei (Matei 4:1-11; 15:1-20; Luca 4:16-30; 10:25-37 etc.).

Noi ştim că în ultimele zile ale istoriei omenirii vor sufla multe furtuni hermeneutice şi tot felul de vânturi doctrinare false (Efeseni 4:14; 2 Timotei 4:3-4). În acelaşi timp, „Dumnezeu va avea un popor pe pământ care să susţină Biblia, şi numai Biblia, ca măsură a tuturor învăţăturilor şi ca temelie a tuturor reformelor” (Tragedia veacurilor, p. 595). Fie ca şi noi să facem parte din acest popor credincios care rămâne la „orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4).

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro