Să răscumpărăm timpul

Devoțional zilnice 23 aprilie 2018

Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele. – loel 2:25

Acum Michael poate fi găsit acasă la bunica lui. O ajută bucuros la orice treabă în gospodărie. Îi face cumpărăturile, duce gunoiul. Îi repară diverse lucruri. Uneori mă simt puţin geloasă. Michael îşi petrece cea mai mare parte a vacanţei la bunica!

Altădată, Michael nu se gândea decât la el. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii, de la 18 la 28 de ani, la şcoala de corecţie şi la închisoare. În fiecare an avea probleme cu poliţia.

Bunica nu l-a putut vedea mai mulţi ani la rând. Lucrul acesta o afecta mult. Îşi iubea nepotul foarte mult şi se bucura când el şi fratele lui mai mic petreceau vacanţa de vară şi sărbătorile la ea.

Ne-am rugat pentru el în familie, cu încrederea că, la eliberarea din închisoare, avea să se schimbe şi să-L accepte pe Dumnezeu ca Mântuitor personal.

După mai mulţi ani, Michael a ieşit din închisoare. Era deja adult. Fratele lui se făcuse mare. Surorile lui mai mici erau adolescente, iar bunica avea optzeci şi cinci de ani şi suferea de Parkinson. Trăise atâţia ani departe de familie, dar Dumnezeu avea să răscumpere timpul pierdut, avea să-i redea anii în care nu stătuse aproape de noi. Relaţia dintre el şi bunica este mai bună ca niciodată!

Biblia ne spune că Dumnezeu ne va returna ceea ce Diavolul ne-a luat (loel 2:25). La fel ca în vechime, El a ascultat rugăciunile zilnice ale bunicii lui Michael şi ale familiei lui. A văzut lacrimile pe care le-a vărsat mama lui. A înţeles prin ce suferinţă trecea familia lui. Şi a spus: „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi… gânduri de pace şi nu de nenorocire (Ieremia 29:11).

Să-I mulţumim lui Dumnezeu că le dă înapoi anii pierduţi celor care cheamă Numele Său!

Avis Floyd Jackson

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro