Să reglăm conturile

Devoțional femei 9 octombrie 2017

Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 6:23)

Pe 5 octombrie 1789, cu cinci luni înainte de încheierea mandatului său prezidenţial, George Washington a vizitat New York Library Society şi a împrumutat volumul 12 al cărţii The Law of Nation [Legea naţiunii], scrisă de Emmerich de Vattel. Trebuia să returneze cartea pe 2 noiembrie în acelaşi an, dar Washington nu a mai înapoiat niciodată bibliotecii această carte. Cine ar fi îndrăznit să-i spună să o aducă? La urma urmelor, era un erou naţional, tatăl patriei, primul preşedinte al naţiunii. Poate că din cauza multelor ocupaţii, să fi uitat pur şi simplu. Timp de mai bine de două sute de ani, cartea a rămas în casa lui, astăzi un muzeu în Mount Vermont.

Ştii la ce sumă s-a ridicat datoria pentru că a păstrat cartea toţi aceşti ani? La trei sute de mii de dolari. Aceasta era penalitatea de plătit pentru eroarea preşedintelui. Totuşi Mark Barlett, directorul bibliotecii, a spus că erau dispuşi să şteargă datoria dacă le era înapoiată cartea la New York. În faţa acestei oferte de iertare, ce crezi că a făcut personalul de la Mount Vermont? Au restituit opera şi au reglat conturile cu biblioteca.

La fel şi Dumnezeu face apel de mai bine de trei mii de ani: „Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna” (Isaia 1:18).

Nu ţi-ar plăcea să clarifici lucrurile între tine şi Dumnezeu? El te invită să „vii” să te întâlneşti cu El. Puţin contează ceea ce ai făcut şi la ce adâncime te-ai coborât, nici chiar de când gemi sub povara celui mai josnic păcat, Dumnezeu vrea azi, chiar acum, să facă pace cu tine. Vino! El nu va ţine seama de vinovăţia ta; mai mult, îţi va ierta toate păcatele.

La cât se ridică datoria produsă de păcatele tale? Nu ştiu. Dar ce ştiu este că Dumnezeu a plătit chiar El preţul infinit, sângele lui Isus, pentru ca astăzi tu să fii iertat pe deplin şi să poţi să te bucuri de o nouă experienţă relaţională cu El.

#paceacuDumnezeu #iertaredivină

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro