Consumul regulat de chili se asociază cu un risc mai ridicat de demenţă, în special în rândul persoanelor cu greutate corporală normală, avertizează un studiu publicat recent în revista știinţifică Nutrients.
O echipă internaţională de cercetători a realizat un studiu longitudinal care aduce vești rele pentru împătimiţii de mâncare picantă: declinul cognitiv al persoanelor de peste 55 de ani este mai rapid, dacă acestea consumă peste 50 de grame de chili pe zi.
În cadrul studiului, care a fost condus de Zumin Shi, profesor asociat la Facultatea de Știinţe Medicale din cadrul Universităţii din Qatar, au fost monitorizaţi 4.582 de chinezi de 55 de ani și peste, între anii 1991 și 2006.
„Consumul de chili s-a dovedit benefic pentru greutatea corporală și tensiunea arterială în studiile noastre anterioare. Cu toate acestea, în acest studiu, am identificat efecte adverse asupra cogniţiei în rândul adulţilor în vârstă”, a declarat Shi într-un comunicat.
Capsaicina, ingredientul activ din chili, care imprimă gustul iute, arzător, al ardeiului are un rol în stimularea metabolismului și în inhibarea tulburărilor vasculare, dar afectează deopotrivă și funcţiile cognitive.
„Chili este unul dintre cele mai utilizate condimente din lume, în Asia mai mult decât în ţările europene. În unele regiuni din China, precum Sichuan şi Hunan, în medie, aproape 1 din 3 adulţi consumă în fiecare zi alimente picante”, a declarat Ming Li, de la Universitatea din Australia de Sud, unul dintre autorii studiului, care a menţionat că participanţii la studiu au folosit ardeii iuţi atât în formă proaspătă, cât și uscată.
Cercetătorii au precizat că persoanele care au consumat chili în cantitate mare aveau, în general, un indice de masă corporală mai mic, dar și venituri mai mici și erau mai puţin active fizic faţă de persoanele care alegeau mâncărurile iuţi doar ocazional.
În plus, persoanele normoponderale păreau să fie mai sensibile la efectele capsaicinei decât persoanele supraponderale, ceea ce ar putea explica riscul mai mare de declin cognitiv al primei categorii.
Un alt factor care a intervenit în frecvenţa și cantitatea consumului de chili a fost nivelul de educaţie al subiecţilor.
„În studiul nostru, a existat o diferenţă semnificativă în consumul de chili în rândul persoanelor cu niveluri diferite de educaţie. Prin urmare, este posibil ca efectul educaţiei să contribuie la relaţia dintre aportul de chili și funcţia cognitivă”, au precizat autorii, sugerând că este nevoie de studii ulterioare, care să urmărească și rolul educaţiei în această ecuaţie.