Dacă emisiile de gaze se vor menţine pe traiectoria actuală, nivelul mării ar putea crește cu 62 până la 238 de centimetri până în anul 2100, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Bristol, care avertizează că această creștere ar avea implicaţii majore asupra planetei.
Publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, studiul face estimări care furnizează motive de îngrijorare pentru locuitorii din zonele de coastă ale lumii, dar nu numai pentru ei.
În cel de-al cincilea raport de evaluare din 2013, Grupul Interguvernamental pentru Schimbările climatice (IPCC) preconiza o creștere a nivelului mării între 52 și 98 de centimetri până în anul 2100, în situaţia în care emisiile de gaze cu efect de seră nu ar suferi modificări majore.
Studiul Universităţii din Bristol arată însă că nivelul mării ar putea crește de două ori mai mult decât în estimările precedente, în cazul în care planeta se va încălzi cu 5 grade Celsius, unul dintre cele mai întunecate scenarii pentru încălzirea globală.
În timp ce raportul IPCC a analizat doar variantele „probabile”, adică 17-83% dintr-o gamă de posibilităţi, noul studiu a luat în calcul 5-95% dintre variante, iar autorul principal al studiului, profesorul Jonathan Bamber, spune că topirea gheţarilor și creșterea temperaturii apelor mării ar putea crește nivelul mării mult peste cei 2 metri estimaţi.
Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au evaluat efectele topirii accelerate a Antarcticii și Groenlandei fără a se baza exclusiv pe proiecţiile din modelele create pe calculator, considerate imperfecte. Metoda folosită, numită studiu structurat al judecăţii experţilor, a presupus alegerea a 22 de experţi care să estimeze creșterea nivelului mării în funcţie de scenariile creșterii temperaturii planetei.
În scenariul în care temperatura va crește cu 2 grade, calota glaciară din Groenlanda va fi contributorul major la creșterea nivelului mării; dincolo de această limită, calotele Antarcticii vor juca și ele un rol în această creștere.
În cel mai sumbru dintre scenarii, lumea va pierde o suprafaţă de până la 1,79 milioane de kilometri pătraţi, echivalentul suprafeţei Libiei, ceea ce ar însemna pierderea unor zone agricole, dispariţia unor suprafeţe din Bangladesh sau o ameninţare serioasă pentru orașe precum Londra, New York și Shangai.
„Pentru a oferi o perspectivă a dimensiunii problemei, criza siriană a refugiaţilor a dus la intrarea în Europa a aproximativ un milion de refugiaţi. Adică de aproximativ 200 de ori mai puţin decât numărul persoanelor care ar fi strămutate la o creștere cu 2 metri a nivelului mării”, a afirmat profesorul Bamber.
Acest scenariu nu este totuși inevitabil, dacă emisiile de gaze se vor reduce semnificativ de-a lungul deceniilor următoare, spun experţii, subliniind că riscurile ca nivelul mării să ajungă în partea superioară a intervalului preconizat sunt reduse, de aproximativ 5%. Chiar și așa, riscul nu ar trebui bagatelizat, afirmă coordonatorul studiului.
„Dacă v-aș spune că există un risc de 1 la 20 de a fi strivit în cazul că veţi traversa strada, nu v-aţi mai apropia de acel loc. Chiar și o probabilitate de 1% înseamnă o șansă de 1 la 100 ca o inundaţie de proporţii să se întâmple în timpul vieţii dumneavoastră. Cred că o probabilitate de 5% este una critică. Cred că este vorba de un risc grav”, a punctat Bamber.