Decalajul dintre producţia economică a celor mai bogate și a celor mai sărace ţări ale lumii este cu 25% mai mare decât ar fi fost în absenţa încălzirii globale, potrivit unui studiu al Universităţii Standford.

Foarfeca inegalităţii execută tăieturi mai ample decât cele din anii ‘60, a fost concluzia studiului care analizează efectele temperaturilor anuale asupra PIB-ului în 165 de ţări, în peste 20 de scenarii ale schimbărilor climatice. Potrivit cercetătorilor, între 1961 și 2010, schimbările climatice au cauzat o scădere cu 17-30% a PIB-ului pe cap de locuitor în cele mai sărace state ale lumii, iar alte state au cunoscut întârzieri economice chiar și mai mari.

Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor a fost cu 31% mai mic în India și cu 32%, respectiv 39% mai mic în Venezuela și în Ciad.

În timp ce ţările cele mai sărace ale globului au sărăcit și mai mult din cauza schimbărilor climei, majoritatea ţărilor bogate au prosperat și mai mult exact din aceeași cauză, afirmă Noah Diffenbaugh, de la Institutul Woods pentru Mediu al Universităţii Stanford, coordonatorul studiului.

„Datele istorice arată în mod clar că recoltele sunt mai mari, oamenii sunt mai sănătoși și noi suntem mai productivi la lucru atunci când temperaturile nu sunt nici prea ridicate, nici prea reci. Aceasta înseamnă că, în ţările reci, puţină căldură poate ajuta. În locurile care sunt deja fierbinţi, lucrurile merg în direcţia opusă”, a declarat Marshall Burke, coautor al studiului.

Un alt studiu, din 2015, realizat de Burke a evidenţiat faptul că o creștere a temperaturii peste un anumit nivel, considerat optim, poate duce la aridizarea terenurilor agricole, dar în același timp afectează productivitatea muncitorilor, diminuează funcţiile cognitive și crește conflictul interpersonal.

„Pentru mine, acest lucru confirmă și cuantifică tendinţele pe care le-am văzut într-o mulţime de ţări sărace”, a afirmat Rebecca Carter, de la World Resources Institute, referindu-se la informaţiile oferite de studiul Universităţii Stanford.

Potrivit studiului, ţările bogate ar fi beneficiat de creșterea temperaturii. Surse principale de gaze cu efect de seră, ţările bogate se află mai la nord faţă de cele sărace, așa că, urmare a încălzirii globale, ele au ajuns mai aproape de nivelul de temperatură optimă pentru creștere economică.

Astfel, Islanda are o creștere economică aproape dublă faţă de scenariul în care temperatura globală nu ar fi crescut, iar ţări precum Canada, Norvegia și Finlanda au adăugat între un sfert și jumătate la PIB-ul pe cap de locuitor, din același motiv.

Concluzia potrivit căreia ţările bogate ar beneficia economic de pe urma încălzirii globale a trezit însă scepticismul unor cercetători, precum Wolfram Schlenker, de la Universitatea Columbia, și Solomon Hsiang, de la Universitatea din California-Berkeley. Aceștia au revizuit studiul, arătând că, atunci când se urmărește evoluţia economică pe termen lung a ţărilor, concluziile nu mai sunt la fel de solide.

„Nu putem să presupunem că ceea ce se întâmplă undeva pe glob nu va avea efecte în ţările mai bogate. Pentru mine, aceasta este o indicaţie a faptului că aceia care se află în prima linie a problemei sunt afectaţi în moduri despre care putem anticipa că se vor agrava”, a subliniat și David Waskow, director la International Climate Initiative de la World Resources Institute.