Consumul de carne crește la nivel global pe măsură ce populaţii din zone mai sărace încep să își crească veniturile.

În perioada 2007-2017 consumul global de carne a crescut cu circa 1,9%, iar consumul de lactate proaspete a cunoscut o creștere de 2,1%, aproape dublul creșterii populaţiei. Circa patru din cinci terenuri agricole din lume este investit în creșterea animalelor, iar aceasta fără a lua în calcul terenurile care sunt folosite pentru cultivarea furajelor pentru a hrăni acele animale.

În ultimii 50 de ani, cantitatea medie, la nivel global, de carne consumată per persoană s-a dublat aproape, ajungând de la 23 kg în 1961 la 43 kg în 2014.

Conform unui studiu efectuat de Organizaţia pentru Hrană și Agricultură (FAO) din cadrul ONU, consumul mondial de carne va crește cu 76% până la jumătatea secolului. Potrivit estimărilor, consumul de carne de pasăre se va dubla, iar consumul de carne de vită și carne de porc va înregistra creșteri cu 69%, respectiv 42%.

Oamenii au crescut atât de multe animale pentru hrană, încât se estimează că biomasa mamiferă a Pământului s-ar fi înmulţit de patru ori din Epoca de Piatră până astăzi, scrie The Economist.

Fără a lua în calcul carnea crescută în laborator, FAO apreciază că numărul animalelor rumegătoare crescute pentru hrană va ajunge de la 4,1 miliarde la 5,8 miliarde în perioada 2015-2050. Iar asta doar dacă se păstrază evoluţia actuală a pieţei. Deja puiul este cea mai răspândită pasăre, a nivel global, fiind estimat un efectiv de 23 de miliarde la nivelul întregii lumi. Prin comparaţie, numărul estimat al vrăbiilor se oprește la 500 de milioane.

Însă nu doar nivelul de consum se schimbă, ci și geografia acestuia. Ţările care au condus, de-a lungul istoriei, în topurile consumului de produse de origine animală nu sunt aceleași care vor fi în topuri în viitor. Analiștii spun că cele mai mari creșteri ale consumului se înregistrează în ţările în care veniturile individuale au crescut considerabil faţă de anii precedenţi ai ai căror locuitori migrează spre o dietă cu mai multe proteine și grăsimi.

Este cazul Chinei, care a fot martora unei creșteri spectaculoase a consumului de crne de porc, chiar și de 30 de ori în ultimele șase decenii. China produce anual 55 de milioane de tone de carne de porc, pentru obţinerea căreia importă 100 milioane de tone de soia pe an. Dacă între 1961 și 2013, un locuitor obișnuit al Chinei consuma în medie 4 kg de carne pe an, în 2013 cantitatea ajunsese deja la 62kg pe an. Jumătate din cantitatea de carne de porc produsă la nivel mondial este consumată în China.

Modificarea alimentaţiei chinezilor a produs modificări neașteptate la nivelul anatomiei acestora. Un băiat chinez din mediul urban, în vârstă de 12 ani era, în 2010, cu nouă centimetri mai înalt decât un omolog al său din 1985. Fetele au crescut cu circa șapte centimetri în aceeași perioadă. Însă băieţii, în mod special, s-au îngrășat.

Și în Africa, pe măsură ce oamenii devin un pic mai înstăriţi, încep să adopte o alimentaţie mai bogată în carne, iar în India, consumul e lactate proaspete, alimentat și de mândria religioasă a hindușilor care consideră vaca un animal sfânt, cunoaște o creștere exponenţială.

Aceste schimbări care înseamnă o creștere semnificativă a economiei la nivel local este totuși o veste proastă pentru ecosistem. FAO apreciază că industria cărnii și a produselor lactate este responsabilă pentru 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, în timp ce alte organizaţii, cum ar fi Institutul Worldwatch, au estimat că ar putea fi vorba de 51%. „Ce se întâmplă este un mare motiv de îngrijorare și dacă consumul de carne va crește în continuare, va fi și mai grav. Într-un sens larg putem spune că consumul unor cantităţi substanţiale de carne este dăunător mediului.”, a declarat Tim Key, cercetător la Universitatea din Oxford și co-autor al unui studiu publicat anul trecut în revista Science.

Motivele unei asemenea afirmaţii sunt explicate pe larg în materiale ST precum Azi mâncăm, mâine murim – Nesustenabilitatea consumului de carne. Pe de altă parte, pe măsură ce progresul știinţific deslușește tot mai mult din efectele pe termen lung ale consumului de carne, specialiștii în nutriţie sfătuiesc tot mai de reducerea cantităţii de carne din alimentaţia curentă, din motive de sănătate. Ţările de dezvoltare par însă a lua calea avantajelor economice în detrimentul celor de sănătate publică și de mediu care. Iar, în final, daunele produse de neglijenţa faţă de aceste domenii se va dovedi mai costisitoare decât beneficiile materiale dobândite de pe urma dezvoltării fabuloase a industriei cărnii în acele regiuni.