Vremea semănatului

Devoțional de seară 24 aprilie 2019

Cine se uită după vânt nu va semăna. – Eclesiastul 11:4

Întorcându-ne spre casă din Grand Forks, Dakota de Nord, am trecut peste Râul Red din Nord şi am mers mai departe pe Autostrada 2 înspre casă. Privind la câmpurile bogate, fertile, cu sol negru, ne-am reamintit că acesta era sezonul de semănat culturile. Fermierii erau ocupaţi cu pregătirea terenurilor şi cu semănatul, pregătind recolta aşteptată. Era cu adevărat o bucurie să îi priveşti.

Totuşi, era un element care prevestea o recoltă bună în următoarele săptămâni. Eram în toiul unei secete. În timpul iernii a fost foarte puţină zăpadă, aşa că umiditatea era scăzută. Încă nu plouase în acea primăvară, aşa că era nevoie de multă credinţă ca fermierii să investească mii de dolari în semănat, aşteptând ca acestea să crească şi să aibă recoltă. Bătea vântul destul de tare, lipsind solul şi de umezeala care mai rămăsese. Nori de praf negru umpleau văzduhul. De fapt, din cauza prafului foarte dens din aer, fermierilor le era greu şi să vadă şi nouă ne era greu să vedem unde erau tractoarele şi utilajele agricole. Pentru fermieri este foarte neplăcut să îşi vadă terenul suflat de vânt. Pentru ei, acesta este momentul când credinţa devine tăria lor şi le dă curajul să meargă pe câmp şi să semene. Este momentul oportun să îşi amintească de versetul din Geneza 8:22: „Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea!” încrezător, cu rugăciune şi plin de credinţă, fermierul merge la câmp în fiecare primăvară şi îşi seamănă sămânţa. În unii ani, recolta nu este foarte bună din cauza lipsei ploii sau din cauza grindinei, a vânturilor sau a insectelor care vin şi distrug plantele. Căldura toridă şi temperaturile foarte scăzute de la sfârşitul primăverii sau toamna devreme contribuie la pierderea recoltelor mult sperate. Pierderea venitului necesar din recolta mică sau inexistentă aduce numai greutăţi asupra familiei. În plus, există mai puţină hrană pentru a hrăni populaţia lumii. Totuşi, an după an, fermierul rămâne optimist – seamănă şi se roagă să vină ploaie şi temperaturi prielnice unei recolte bogate. Fermierii aşteaptă recolta, deoarece aceasta este plata care îi va ajuta să mai supravieţuiască încă un an.

La fel ca fermierii, şi noi ne confruntăm cu vânturi care suflă asupra noastră şi a familiilor noastre. Sunt furtuni care ne ameninţă sănătatea şi ne produc durere şi suferinţă. În toate acestea, dacă ne încredem în Domnul, El ne va conduce la un loc unde putem găsi pace şi mângâiere.


Evelyn Glass

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro