Ziua preferată a Domnului

Devoțional zilnice 30 ianuarie 2019

Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. (Geneza 2:3)

 
Care este ziua ta favorită? Duminică, fiindcă nu este zi de şcoală? Ziua de luni, pentru că încă nu eşti obosit? Sau e marți, fiindcă ți-ai intrat deja în ritm? Miercuri, că e mijlocul săptămânii? Joi, fiindcă se apropie weekendul? Vineri, pentru că în sfârşit te poți elibera de poverile tale?
Ziua favorită a lui Dumnezeu este ziua de Sabat, fiindcă în această zi şi-a sfârşit lucrarea la creațiune şi i-a fost atât de importantă această zi, încât a sfințit-o şi a binecuvântat-o. Am putea spune că a şi pus-o deoparte, separând-o de celelalte zile.
Dumnezeu a realizat lucruri mărețe în fiecare dintre zilele precedente ale creațiunii. În spațiu au apărut corpurile cereşti, apele s-au erau pline de viețuitoare, păsările au populat cerul, animalele au umplut pământul şi prima pereche de oameni era acolo, în mijlocul lumii nou-create.
După programul intensiv de creațiune, care a durat şase zile, Dumnezeu şi-a dorit o zi în care să stea şi să se bucure de creația lui şi să poată să se bucure de tovărăşia omului creat după imaginea lui. De aceea ziua a şaptea a devenit ziua lui favorită.
Sabatul să fie şi ziua ta favorită. Pune timp deoparte şi stai în compania Creatorului tău.
 

Szabo Ernő, instructor exploratori, Transilvania de Sud

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro