12 grade Beaufort

Căci… se încrede în Domnul și bunătatea Celui Preaînalt îl face să nu se clatine. Psalmii 21:7
Ca și alte fenomene naturale, și furtunile au o scară de măsurare, care poartă numele celui ce a inventat-o. Scara Beaufort are 12 grade. Estimarea gradului privind forța vântului se face pentru media pe o durată de 10 minute, iar viteza vântului se măsoară la înălțimea de 10 metri.
Aceste măsurători sunt deosebit de importante pentru multe domenii. Deși pentru omul obișnuit viteza și puterea vântului reprezintă doar o informație cotidiană, pentru unele ramuri de activitate, aceste măsurători sunt vitale. Un exemplu este domeniul construcțiilor. Pentru cei ce lucrează la înălțime, este o informație de bază înaintea fiecărei etape. Când prognozele arată că viteza și puterea vântului vor fi în creștere, constructorii trebuie să-și ajusteze procedurile și echipamentele în funcție de acest lucru. Nu doar siguranța clădirilor este în discuție, ci și a lucrătorilor sau a oamenilor din aria de lucru.
A continua lucrul în condițiile unei furtuni puternice este ca și cum decizi în mod conștient să faci rău cuiva ori să strici tot ce s-a construit. A te opri când se anunță pericolul este o dovadă de înțelepciune, și nu un gest de lașitate.
Pe vremuri, unul dintre împărații lui Iuda, Amația, a vrut neapărat să își demonstreze superioritatea militară provocându-l pe împăratul Ioas la război. Acesta, cunoscând cât de puțini și de slabi erau cei din Iuda, a răspuns că nu este interesat de o asemenea luptă, că el are în vedere adversari mai puternici și mai bogați, așa că îi sugerează regelui iudeu să stea în banca lui. Dar orgoliosul împărat a insistat, și la prima confruntare, a fost lovit, așa că totul s-a terminat foarte rău. El fusese avertizat că furtuna este prea puternică, dar a ales să nu țină cont de avertizare, așa că a plătit cu viața poporului său.
De gândit astăzi:
Avertismentele sunt pentru înțelepți. Ei aud și iau seama. Nebunii și încrezuții se cred prea importanți și prea puternici pentru a ține cont de avertismente; preferă să le ignore și, de cele mai multe ori, cad în capcana propriei ignoranțe.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro