Alegând viața din belșug

Hoțul nu vine decât să fure, să înjunghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug. (Ioan 10:10)
Ca profesoară sunt întotdeauna uimită de modul în care elevii învață lecții de viață. Lucrez în acest domeniu de aproape cincisprezece ani și, fără excepție, întotdeauna există acel elev care ia o hotărâre care nu este spre binele lui sau al ei.
Cu câțiva ani în urmă, pe vremea când lucram la un gimnaziu, am avut un elev cu probleme de comportament. Indiferent de câte ori avea probleme, pur și simplu nu putea învăța lecția. Dacă nu fugea de la ore sau dacă nu fuma în spatele școlii, se bătea cu unul dintre colegi. Pentru o vreme, acest elev primea câte o suspendare cel puțin o dată pe săptămână. După câteva săptămâni de suspendări pentru nenumărate lucruri, mama lui a acuzat școala că se lua de copilul ei. Când elevul a fost suspendat pentru a zecea oară, unul dintre profesorii de la școală a hotărât să meargă acasă la el pentru a avea o discuție. Profesorul spera să poată stabili o relație cu elevul și pentru a face o diferență în viața acestui tânăr. Totuși, băiatul a refuzat să vorbească cu profesorul și mama lui i-a cerut să plece. Profesorul a fost dezamăgit și rănit. Adesea Îi facem același lucru lui Dumnezeu. El constant ne oferă mântuirea, și totuși noi refuzăm să vorbim cu El. Alergăm toată ziua și nici măcar o dată nu Îi mulțumim pentru viața noastră. Luăm hotărâri fără să cerem călăuzirea Lui. Refuzăm să acceptăm harul și mila Sa. Și rămânem în starea aceasta până se întâmplă ceva rău. Totuși, Dumnezeu spune: „Ferice de cei ce păzesc căile mele!” (Proverbele 8:32).
Dacă alegem să nu urmăm căile Domnului, noi alegem să trăim viața fără fericire.
În timpul vacanței de primăvară, același tânăr a luat o armă încărcată și s-a jucat cu ea. Din nefericire, s-a împușcat accidental în fața tuturor prietenilor lui. Deși viața lui s-a încheiat tragic, tinerii care au fost martori ai accidentului au fost schimbați pentru totdeauna. Eu am fost schimbată. Îmi amintesc că am mers la înmormântarea lui și am auzit cuvintele mamei sale: „Nimeni nu mi-a putut salva băiatul.”
Rugăciunea mea astăzi este ca noi să nu fim nevoite să trecem printr-o tragedie pentru a descoperi că Dumnezeu ne dă bucurie. Sper să învățăm să căutăm fața Lui și să ne încredem în cuvântul Său. El ne oferă viață din belșug – doar dacă Îi cerem. El ne iubește cu o iubire veșnică. Mă rog în fiecare zi să alegem viața trăită cu Dumnezeu.
Paula Sanders Blackwell

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro