Alege să fii mulțumită!

Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui! (Psalmii 136:1)
Săptămâna care a trecut a fost o săptămână dificilă. Din diverse motive, mintea mea voia să se concentreze pe toate lucrurile pe care nu le am în loc să se concentreze pe cât sunt de binecuvântată. Am hotărât să îmi plâng de milă singură – toată săptămâna. Apoi, devoționalul de vineri dimineața pe care l-am primit se concentra pe ideea de a fi fericit cu ce ai în loc de a te concentra pe ce au alții. Cred că nu ar trebui să mă surprindă deloc faptul că textul pentru vineri seara ales de fiica mea avea titlul „Recunoștință”. Deja atitudinea de văicăreală începea să dispară, dar Dumnezeu știa că încă aveam nevoie să mi se reamintească acest lucru. Adevărul este că știu că, atunci când încep să mă concentrez asupra persoanei mele și nu asupra lui Dumnezeu, atitudinea mea începe automat să se schimbe, dar aleg să îmi permit să rămân într-o stare negativă. În consecință, știu că dacă aș fi încercat mai mult să nu mă concentrez asupra persoanei mele, ci asupra lui Dumnezeu, nu mi-aș fi amărât toată săptămâna. Știam că trebuie să îmi cer iertare. Am recunoscut și cât de binecuvântată sunt și am încercat să am acest gând în minte, dar chiar și așa tot găseam lucruri de care să mă plâng.
Dragi prietene, treceți și voi prin ceva ce vă face să simțiți că parcă nu aveți destul? A fost nevoie ca eu să îmi reamintesc constant că trebuia să îmi număr binecuvântările în loc să mă concentrez pe ce nu am. Când ne concentrăm asupra lucrurilor negative, vă asigură că vom găsi suficiente părți negative. Totuși, când ne concentrăm pe părțile pozitive, acestea se înmulțesc.
În timp ce citeam secțiunea „Recunoștință”, pentru mine și fiica mea, m-am simțit obosită și am hotărât să citesc doar prima pagină de versete. Fiica mea m-a întrebat dacă am citit tot și eu i-am răspuns sincer că nu (eram pregătită să mă așez în pat). Ea a sugerat să citesc tot. Cred că aveam mare nevoie să mi se reamintească acest lucru, pentru că unul din versete era „mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile” (1 Tesaloniceni 5:18).
Doamne, Îți mulțumim că ne reamintești că noi ar trebui să fim mulțumitori pentru tot, indiferent cu ce ne-am confrunta. Doamne, sunt momente când nu putem vedea cum calea dificilă pe care suntem acum ar putea să pregătească drumul pentru un viitor mai ușor, dar Tu poți vedea toate lucrurile de la început până la sfârșit. Așa că, Te rog, să ne ajuți să fim recunoscătoare în toate situațiile, chiar și în greutăți, pentru că, în final, acestea ne ajută să ne transformăm caracterul.
Kaysian C. Gordon

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro