Ana

Elcana, bărbatul ei, îi zicea: „Ana, pentru ce plângi şi nu mănânci? Pentru ce ţi-este întristată inima? Oare nu preţuiesc eu pentru tine mai mult decât zece fii?” – 1 Samuel 1:8
Ana este un exemplu clar de simptome depresive. Textul ne spune că femeia plângea, avea inima frântă şi nu avea poftă de mâncare. Citim că suferea de o amărăciune sufletească şi se descrie pe sine ca o femeie cu duhul îndurerat, necăjită şi afectată (v. 15). Cauza necazului ei era propria infertilitate (v. 5), lucru inacceptabil la femeile din cultura ebraică. De parcă nu era răul destul de mare, Penina, cea de-a doua soţie a bărbatului ei, o provoca, făcând-o să se înfurie şi să se supere că Dumnezeu nu-i îngăduia să aibă copii (v. 6).
Durerea sufletească a Anei nu era din cauza răutăţii personale. Biblia o prezintă ca o femeie religioasă care trăia aproape de Dumnezeu. În Patriarhi şi profeţi, Ellen G. White explică faptul că Ana era o femeie de o pietate ferventă, amabilă şi umilă, şi se distingea printr-o profundă consacrare şi o mare credinţă (p. 569). Ellen White mai spune că lui Elcana îi lipsea credinţa şi a hotărât să-şi ia o a doua nevastă pentru a-şi perpetua numele. Noua situaţie a generat probleme semnificative în familie. Ana reprezintă femeia bună şi temătoare de Dumnezeu care suferă de depresie pe nedrept. Unii cred că tulburările mintale apar din cauza îndepărtării de Dumnezeu sau a pierderii credinţei, dar acest lucru nu este adevărat în cele mai multe dintre cazuri, iar Ana este un exemplu. În loc să o judecăm şi să sporim vinovăţia şi disperarea persoanei afectate. Dumnezeu ne cheamă s-o ajutăm să se elibereze, ca Eli de îndată ce a înţeles care era durerea Anei.
Cel mai important lucru este că Ana a mers înaintea lui Dumnezeu şi s-a rugat în mijlocul necazului şi amărăciunii sufletului ei, plângând de durere (v. 10). Rezultatul a fost naşterea copilului Samuel, care avea să devină unul dintre cei mai mari profeţi ai lui Israel. Sigur, Ana s-a refăcut complet din suferinţa ei şi este evident că rugăciunea ei de mulţumire include bucurie şi înălţare sufletească, dându-I slavă şi onoare lui Dumnezeu, recunoscându-I puterea prin aceste faimoase cuvinte: „Mi se bucură inima în Domnul, puterea mea a fost înălţată de Domnul; mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmaşilor mei, căci mă bucur de ajutorul Tău” (1 Samuel 2:1).
Dacă eşti afectat de descurajare, tristeţe, melancolie sau disperare, roagă-te lui Dumnezeu chiar dacă în acelaşi timp plângi cu amărăciune ca Ana! El îţi va da rezultate surprinzătoare, la fel cum a procedat cu ea.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro