Anxietatea

Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi. – 1 Petru 5:7
Anxietatea este o realitate a fiinţei umane. În fond, acesta este răspunsul emoţional la epuizarea şi neliniştea generate de îndoială, teamă şi îngrijorări. Include aspecte afective, cognitive, fiziologice şi comportamentale şi constituie o sursă de suferinţă ce poate declanşa reacţii de inadaptare, anormale şi/sau maladaptative.
Tulburările de anxietate includ atacurile de panică, tot felul de fobii şi anxietatea generalizată, unele dintre acestea fiind foarte debilitante. Se estimează că 10% din populaţia lumii suferă de aceste tulburări chiar dacă mulţi dintre oameni nu sunt conştienţi de acest fapt. Anxietatea este percepută la nivel somatic prin: tensiune musculară, dureri corporale, stimularea sistemului nervos simpatic, printre altele, iar la nivel psihologic prin: gânduri negative, nelinişte şi îngrijorare, precum şi simptome comportamentale precum reacţia „luptă sau fugi”.
Dumnezeu nu este indiferent la suferinţa copiilor Săi. Înţelegând cum poate anxietatea să paralizeze fiinţa umană, ne oferă sugestii asupra modului în care poate fi eliminată. Atunci când vorbim despre îndoieli, îngrijorări şi temeri nu vom face altceva decât să le amplificăm. De aceea ar trebui să găsim acele remedii cu adevărat eficiente oferite de Cuvântul lui Dumnezeu acestor suferinţe.
Toma avea îndoieli în legătură cu învierea lui Isus. „Dacă nu văd urmele cuielor în mâinile Sale, dacă nu-mi pun degetul în aceste cicatrici şi dacă nu pot să-mi pun mâna pe coasta Lui, eu nu pot să cred”, spunea el hotărât.
Este interesant cum a reacţionat Isus la aceste îndoieli. Nu Ta mustrat şi nici nu a intrat într-o dispută verbală cu el. Isus doar i S-a descoperit ca Mântuitor.
Ucenicii s-au speriat foarte tare când L-au văzut pe Isus umblând noaptea pe apă. Până acolo încât au crezut că văd o stafie – „au ţipat. Isus le-a zis îndată: «îndrăzniţi, Eu sunt, nu vă temeţi»” (Matei 14:26,27). Îţi poţi imagina? El nu le-a ţinut un curs despre spirite. Doar li S-a descoperit ca unul care are toate lucrurile sub control şi îi poate ajuta. Cu privire la îngrijorări, El le-a spus: „Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei” (Matei 6:34). Astfel, în Predica de pe Munte, învăţătorul din Galileea a prezentat două principii fundamentale pentru eliberarea de griji: dă-I Lui toate
tulburările tale şi trăieşte fiecare zi aşa cum vine.
În această lună vom căuta să descoperim şi să aprofundăm fiecare dintre aceste principii. Astăzi te invităm să arunci asupra Lui toată anxietatea pe care o resimţi şi să te încrezi în ajutorul Său. El îţi va purta de grijă.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro