Apă

Cei nenorociţi şi cei lipsiţi caută apă, şi nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. Voi face să izvorască râuri pe dealuri, şi izvoare, în mijlocul văilor; voi preface pustiul în iaz, şi pământul uscat, în şuvoaie de ape. (Isaia 41:17,18)
„Îți mulțumesc, Isuse!” sunt cuvintele care îmi ies de pe buze de fiecare dată când stau sub duș acasă, în Jamaica. Pentru majoritatea oamenilor, mai ales pentru cei care trăiesc în țări civilizate, poate părea un lucru ciudat pentru care să fii recunoscător, dar noi, care am crescut în Lakemoor Gardens, Spanish Town, din Jamaica, știm că un duș cu o presiune puternică este un lux. De când ne-am întors în Jamaica, ne-am îmbunătățit considerabil proprietatea. Am instalat o pompă care umple bazinele de pe acoperișul casei și ne asigură o presiune suficientă a apei în întreaga casă.
Odată, când ne-am întors dintr-o excursie în afara țării, am descoperit că nu aveam apă deloc. Se pare că se spărsese o conductă de apă și, din această cauză, fusese oprită alimentarea cu apă a întregii zone. Era deja a treia zi în care mă spălam la lighean și mă întrebam dacă nu cumva următorul meu duș avea să fie peste șase săptămâni, când aveam să mă întorc în Statele Unite. Mă rugam disperată și chinuită (recunosc, mă concentram mai mult pe cât de disperată și de chinuită eram decât mă rugam) și sunam la compania de apă. Cele mai multe apeluri s-au dovedit a fi inutile, pentru că nimeni (dacă aveai norocul să dai de cineva) nu știa nimic. În cele din urmă, după vreo o mie de apeluri, ni s-a spus că apa avea să revină la normal în acea miercuri. Dar abia joi seara presiunea apei a fost suficient de puternică încât să ne putem folosi pompa de presiune. Lăudat fie Domnul! Vineri am avut destulă apă să ne spălăm toate hainele murdare și să facem un duș incredibil. Mi-am spălat chiar și părul. Apa rece se simțea atât de bine. Tot ce puteam spune în duș era: „Mulțumesc, Isuse! Mulțumesc, Doamne!”
Dumnezeu vede și știe toate lucrurile care ne stresează sau ne fac să ne simțim inconfortabil. Din când în când, ne confruntăm cu încercări precum lipsa apei, a mâncării sau a banilor, pentru a ne aminti că El este cel care ne oferă toate aceste lucruri. Te încurajez ca, în timp ce îți faci lucrul de zi cu zi, să Îi mulțumești lui Dumnezeu pentru lucrurile mici: o băutură caldă într-o zi friguroasă, un zâmbet din partea unui coleg de muncă, așternuturi curate sau un duș fierbinte cu presiune potrivită.
Dumnezeu să te binecuvânteze și tu să nu uiți să Îi mulțumești pentru bunătatea Lui.
Raylene McKenzie Ross

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro