Azaria Chamberlain

Devoțional zilnice 17 august 2018

Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău. – Eclesiastul 12:14

Michael şi Lindy Chamberlain erau chiar la începutul vacanţei cu cortul în Uluru (cunoscut şi ca Stânca Ayers), Northern Territory, Australia. Petreceau un timp frumos împreună cu cei doi băieţi ai lor, Aidan şi Reagan, şi fetiţa de doar două luni, Azaria. Dar duminica, 17 august 1980, seara, Azaria a fost luată din cortul familiei şi trupul ei nu a mai fost găsit. Lindy a raportat incidentul poliţiei locale, spunând că a văzut un dingo – câine australian sălbatic – că ieşea din cort şi, doar o săptămână mai târziu, un turist a găsit hăinuţele Azariei, botoșeii, scutecele şi un maieuaş. Investigaţia iniţială a concluzionat că niciun membru al familiei Chamberlain nu a fost responsabil de moartea ei. Dar acest verdict nu a pus capăt poveştii, care avea să devină cel mai mediatizat proces din istoria Australiei.

Unii au învinovăţit-o pe Lindy că nu s-a purtat ca o mamă îndoliată. Alţii au spus că Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, din care făcea parte familia Chamberlain, era un cult care ucidea pruncii ca parte a ceremo-niilor religioase ciudate; la urma urmei, Michael era un pastor hirotonit al acelei biserici. Un aşa-zis medic al Azariei chiar a dat publicităţii o explicaţie anonimă, spunând că, de fapt, numele ei însemna „jertfă în pustie”. Astfel, în 1982, Lindy a fost găsită vinovată de omor de gradul I şi condamnată la închisoare pe viaţă. Michael, în calitate de complice, a primit o pedeapsă cu suspendare de optsprezece luni.

În cartea Evil Angels (1985), a lui John Bryson, ni se oferă mai multe detalii despre cazul Chamberlain şi acolo se sugerează că este posibil ca ea să fi fost condamnată pe nedrept. În septembrie 1988, Northern Territory Court of Criminal Appeals a respins orice acuzaţie împotriva lui Lindy şi Michael. Două luni mai târziu, filmul Evil Angels (cu titlul A Cry in the Dark, în afara Australiei şi Noii Zeelande) a fost dat publicităţii. Într-un final, pe 12 iunie 2012, anchetatorul Elizabeth Morris a anunţat că, într-adevăr, cauza morţii Azariei a fost răpirea ei de către un dingo.

Acesta este doar un alt exemplu al faptului că dreptatea omenească poate fi defectuoasă. Dar nu uita, „dreptatea omului poate da greş, dar dreptatea lui Dumnezeu nu”. Dacă eşti victima unei judecăţi omeneşti greşite, în cele din urmă Dumnezeu va elucida toate aceste cazuri.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro