Bartimeu

Devoțional zilnice 12 octombrie 2018

Au ajuns la Ierihon. Şi pe când ieşea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi şi cu o mare mulţime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerşetor orb, şedea jos lângă drum şi cerea de milă. (Marcu 10:46)

Care îţi este numele? Cum te cheamă?

Cu siguranţă aceste întrebări ţi-au fost adresate de foarte multe ori pe parcursul vieţii. Numele poartă în spate nu doar o identitate, ci şi o mare responsabilitate. Părinţii consultă Google ca să găsească un nume potrivit pentru copilul lor. În lumea biblică, părinţii îşi consultau experienţa şi aşteptările pentru a găsi un nume potrivit pentru copil.

Priviţi cu atenţie la Bartimeu, un simplu cerşetor despre care nu ni se spune prea mult. Cu siguranţă, singurele detalii despre el sunt de natură să scoată în evidenţă întâlnirea cu Isus, şi mai ales persoana Mântuitorului. Totuşi nu poţi să treci pe lângă omul acesta şi să nu descoperi lecţii cu adevărat importante pentru viaţa de creştin.

De ce oare a primit acest nume (Bartimeu)? Să o luăm pe rând.

Bar înseamnă fiu. Timeu, pe de altă parte, este numele tatălui său. Ceea ce e foarte interesant e semnificaţia acestui nume. Timeu se traduce prin Cel onorat, Cel cinstit, Cel pus în mare cinste, Un om căruia i se face o mare onoare. Dacă este să le punem împreună, nu putem să nu observăm o contradicţie majoră. Bar-Timeu înseamnă Fiul celui onorat. De aici rezultă o întrebare ce mă frământă şi pe care o împărtăşesc cu tine. Cum e posibil ca un om ce poartă un asemenea nume să aibă o astfel de ocupaţie? Fiul Celui onorat să fie un cerşetor?

Cu siguranţă că, în ziua în care a primit acest nume de la părinţi, aceştia nu au ştiut că fiul lor era orb. Cum de a ajuns cerşetor, asta e altă istorie ce o vom afla în veşnicii, însă putem cu siguranţă să ne imaginăm scenariul. Cert este că Bartimeu (Fiul celui onorat) se comportă ca unul al cărui tată nu a primit nicio onoare.

De multe ori, şi noi putem să ne numim „copii ai lui Dumnezeu”, în timp ce comportamentul nostru să fie mai degrabă ca al unui cerşetor. Prin viaţa noastră, prin cuvinte, fapte şi atitudini, dovedim în fiecare zi ai cui fii suntem.

Pe tine cum te cheamă? Care îţi este numele?

Sergiu Macovei, secretar-executiv, Conferinţa Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro