Biserica, între frustrare și împlinire

„[…] cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea.” (Efeseni 5:25)
Ascultă ediția audio aici.
Trăim mai mult ca oricând într-o lume a nemulțumirii și a contestațiilor. Toate sistemele existente sunt criticate, de la sistemul sanitar până la sistemele politic, educațional sau religios, deci inclusiv biserica.
Biserica a avut și are propriile exigențe, pe care oamenii din biserică și din afara ei așteaptă să le vadă împlinite, mai ales tinerii. Iar aceste așteptări, din păcate, uneori au fost înșelate. În timp ce așteptăm ca Domnul să revină, în biserică un copil plânge fiindcă părinții lui divorțează după ani de zile de zâmbete în public și scandal acasă, o altă tânără urăște biserica fiindcă tatăl ei, prezbiter, își bate mama acasă, un pastor al bisericii este arestat pentru jaf armat asupra unei bănci. Acestea sunt doar câteva imagini dezgustătoare dintre păcatele comise de „biserică”. Nu este de mirare că jumătate din tineri mărturisesc că biserica nu îndeplinește un rol spiritual în viața lor.
Nivelul spiritualității bisericii depinde de nivelul spiritualității fiecărui participant la programele ei. Biserica suntem noi. În același timp, biserica este ca un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. Pe de o parte, aceasta ne vorbește de caracterul multinațional al bisericii lui Hristos, iar pe de altă parte, ne arată că nu toți „peștii” din biserică au aceeași calitate morală. Realitatea prezentă și cea consemnată în Biblie ne descoperă un popor al lui Dumnezeu imperfect, dar care este trupul lui Hristos, „carne din carnea Lui și os din oasele Lui”.
Poate că biserica ta nu este un loc plin cu oameni sfinți, dar nu uita că biserica nu este o invenție umană, ci este una divină. Poate tocmai de aceea a adus Domnul la existență biserica – ca să ne învețe lecția renunțării la sine și a iubirii necondiționate. Tu și cu mine – biserica – suntem aici pentru a demonstra că dragostea și iertarea, așa cum sunt definite prin Dumnezeu, sunt singurele soluții la problema răului.
Roagă-te pentru biserica ta!
Provocare:
Plănuiește să îți manifești prețuirea față de biserica lui Dumnezeu căreia îi aparții făcând ceva practic în zilele următoare pentru ea și pentru membrii ei!
Beniamin Claudiu Sisu
Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro