Botezarea celor credincioși

Devoțional femei 21 ianuarie 2018

Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit, dar cine nu va crede va fi osândit.– Marcu 16:16

Una dintre cele mai solemne şi pline de semnificaţie ceremonii creştine este botezul. Hristos a fost botezat la vârstă adultă, prin scufundare în râul Iordan (Matei 3:13-17) şi a poruncit urmaşilor Săi să facă la fel (Matei 28:18-20). Doar botezul prin scufundarea adevăratului credincios poate exprima pe deplin conceptul de moarte faţă de păcat, fiind scufundat în apă şi ieşind din apă, eşti înviat la o viaţă nouă (Rom. 6:3-6).

Mai multe baptisterii europene din vechime au fost păstrate foarte bine, confirmând faptul că, timp de secole, creştinii au continuat să boteze adulţi prin scufundare totală. Dar de atunci au început să apară practici alternative în perioada postapostolică. La sfârşitul secolului al II-lea, se practica deja botezul copiilor în Africa de Nord. La mijlocul celui de-al III-lea secol, un episcop de la Roma, pe nume Novatian, a fost botezat pe patul de moarte, doar turnându-se apă peste el. Aceste practici excepţionale au devenit în cele din urmă procedura oficială a tradiţiei creştine.

În secolul al XVI-lea, anabaptiştii (care rebotezau) au început să practice botezul la adulţi. În 21 ianuarie 1525, ei au oficiat prima ceremonie de botez în casa lui Feliz Manz, din Zürich. După rugăciune, fostul preot George Blaurock s-a ridicat în picioare şi i-a cerut profanului Conrad Grebel să îl boteze cu botezul creştin. Grebel a luat apă dintr-o găleată cu un polonic şi a turnat-o peste Blaurock în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt. Apoi Blaurock a continuat să-i boteze pe ceilalţi membri ai congregaţiei. Deşi mai târziu anabaptiştii au revenit şi la botezul prin scufundare, practica botezului la vârstă adultă avea să fie continuată de baptişti şi de alte denominaţiuni creştine, inclusiv adventiştii de ziua a şaptea.

Ce binecuvântare este să fii botezat aşa cum a fost botezat Hristos şi să rămâi credincios promisiunilor făcute la botez! „Faptul că voi aţi fost botezaţi în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt este o asigurare că, dacă Îi veţi cere ajutor, Dumnezeu vă va ajuta în orice situaţie grea. Domnul va auzi şi va răspunde rugăciunilor înălţate de sincerii Săi urmaşi, care poartă jugul lui Hristos şi învaţă în şcoala Lui blândeţea şi smerenia” (Mărturii pentru biserică, vol. 6, p. 99). De ce să nu îţi reînnoieşti astăzi angajamentul făcut la botez?

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro