Când ești în al nouălea cer

Încă puțină, foarte puțină vreme, și Cel ce vine va veni și nu va zăbovi. Evrei 10:37
În vorbirea obișnuită folosim foarte multe ziceri și expresii al căror sens complet nu îl cunoaștem. Nu știm ce a însemnat la origine o anumită expresie. „A fi în al nouălea cer” se traduce în cel mai apropiat și uzitat înțeles ca fiind într-o stare de fericire și euforie neobișnuită. Ceva pozitiv sau interesant ni s-a întâmplat și aproape că ne-am rupt de realitatea imediată, devenind visători și nejustificat de optimiști. Spunem acest lucru când cineva s-a îndrăgostit și cealaltă persoană răspunde cu aceleași sentimente; mai folosim expresia pentru cineva care a trecut cu bine un examen sau a cumpărat ceva mult dorit.
Ideea cu mai multe ceruri își are originea în scrierile apostolului Pavel, care relatează o experiență a lui, asemenea unei viziuni în care Duhul lui Dumnezeu l-a răpit și l-a dus în profunzimea cerului pentru a-i arăta lucruri legate de Împărăția cerurilor, despre care creștinii predică tuturor și spre care privesc ca la motivul credincioșiei, al sacrificiului și al speranței.
Atât de uimitoare au fost pentru Pavel descoperirile făcute, încât nu e în stare să descrie; cuvintele sunt prea puține și prea sărace pentru ceea ce el avea de istorisit. Era ca și cum vezi ceva, însă nu cunoști un cuvânt, un nume pentru acel lucru, iar ceilalți știu și mai puțin, oricum ai descrie. Dacă ți se povestește ceva de acest gen, ești destul de sceptic și pui totul pe seama unei stări de confuzie sau visare cu ochii deschiși.
Totuși, când un om atât de credibil cum este apostolul îți spune că există ceva dincolo de obișnuit și recunoaște că este limitat în posibilitățile lui de relatare, merită să-i acorzi credit și să accepți că planurile lui Dumnezeu pot și sunt cu mult mai înalte decât știm ori înțelegem noi.
De gândit astăzi:
Chiar dacă îți este greu să crezi că dincolo de suferința, sărăcia și nedreptatea din jur există o altă realitate cu totul diferită și în care nu mai stăpânește nici Diavolul, nici uneltele lui, recitește relatările lui Pavel, ale lui Ioan, în Apocalipsa, și lasă-te purtat cu imaginația spre ceva ce reprezintă idealul tău de frumusețe și de bine. Imaginează-ți că abia de la acel nivel începe cu adevărat cerul și lumea pregătită de Dumnezeu celor salvați.