Puii de crescătorie din India au fost trataţi cu unul dintre cele mai puternice antibiotice din lume, practică ce poate avea repercusiuni asupra consumatorilor din lumea întreagă, a constatat un studiu realizat de Biroul de Investigaţii Jurnalistice, SUA.

Avertizarea cu privire la impactul asupra sănătăţii populaţiei la nivel global a fost lansată după ce investigaţia a arătat că sute de tone de colistin – antibiotic recomandat pentru infecţii deosebit de grave – au fost livrate către fermele din India, pentru tratamentul de rutină al animalelor, în special al puilor de crescătorie. Antibioticul nu era necesar și a fost administrat în lipsa unei supravegheri medicale.

În cadrul studiului, cercetătorii au constatat că utilizarea unor astfel de medicamente poate duce la o rezistenţă crescândă a germenilor în rândul animalelor de fermă din întreaga lume. Utilizarea curentă a unora dintre cele mai puternice antibiotice este o practică obișnuită în industria ţărilor în curs de dezvoltare. Consecinţele însă ar putea fi resimţite în întreaga lume deoarece rezistenţa la antibiotice puternice se răspândește în rândul organismelor, fiind afectaţi și oamenii. Colistinul este considerat un antibiotic puternic care nu se folosește la oameni decât ca ultimă soluţie în infecţii deosebit de grave, fiind foarte toxic. Dacă antibioticele nu își mai fac efectul, bolile care erau tratate în mod obișnuit în ultimul secol pot deveni din nou mortale, au subliniat autorii studiului.

Fermele furnizoare de carne de pasăre din India utilizează în mod obișnuit medicamente clasificate „deosebit de puternice” de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca o modalitate de stopare a eventualelor boli, conform unei anchete realizate de Bloomberg anul trecut. Cele mai recente cercetări naţionale arată că India are și unul dintre cele mai mari niveluri de rezistenţă la antibiotice din lume.

Însă, conform unui studiu realizat de Agenţia Europeană a Medicamentului în 2014, medicamente clasificate de OMS ca „deosebit de importante pentru medicina umană” erau folosite frecvent și în fermele din marile ţări membre UE, inclusiv Marea Britanie. Doi ani mai târziu, Comisia Europeană a cerut Agenţiei Europene a Medicamentului să revizuiască recomandările pentru folosirea Colistinului la animale după ce s-a descoperit o genă (mcr-1) care cauzează rezistenţă bacteriană la antibiotic. Astfel, recomandările oficiale nu scot Colistinul în afara legii, dar le recomandă statelor membre să scadă cu 65% procentul de vânzări a Colistinului pentru uz veterinar. Totodată se recomandă ca acest antibiotic să fie trecut în categoria medicamentelor folosite la animale doar atunci când tratamentele alternative nu sunt eficiente.

Și în SUA, cele mai multe păsări destinate consumului se cresc cu ajutorul dozelor zilnice de antibiotice, a consemnat jurnalista pe teme de sănătate publică Maryn McKenna într-o amplă analiză The Guardian. Pe fondul acesta, până în anul 2050, rezistenţa la antibiotice ar putea provoca câte 10 milioane de decese pe an, s-a constatat într-un raport întocmit la cererea fostului prim-ministru al Angliei, David Cameron, pe fondul preocupărilor crescânde legate de amploarea problemei.

„Rezistenţa antimicrobiană reprezintă o ameninţare mai puternică decât schimbările climatice, pe termen scurt. Nu putem permite ca aceste proiecţii să se materializeze”, a declarat Jim O’Neill, coordonatorul raportului, fostul economist-șef al Goldman Sachs.

Infecţiile rezistente la medicamente sunt deja în creștere, cu date care sugerează că până la 50.000 de vieţi se pierd anual doar în Europa și în Statele Unite, din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice. La nivel global, cel puţin 700.000 oameni mor anual din această cauză, afectaţi de boli cum ar fi infecţiile bacteriene, malaria, HIV / SIDA sau tuberculoza, mai consemnează O’Neill, în cadrul raportului. Este de așteptat ca, dacă acest trend nu devansează, operaţiile de rutină și infecţiile minore să devină din nou periculoase, punând viaţa în pericol, iar avasurile împotriva bolilor infecţioase din ultimii cincizeci de ani să fie periclitate. De asemenea, cheltuielile aferente serviciilor din spitale, atât pentru furnizorii de servicii publice de sănătate, cât și pentru plătitori, vor crește semnificativ.

Pentru evitarea dezvoltării rezistenţei la antibiotice, dar și pentru menţinerea unei sănătăţi optime, specialiștii în domeniul sănătăţii recomandă înlocuirea cărnii de pui de crescătorie cu carnea de pui organic. Puiul organic crește și se dezvoltă în ritm natural, cu acces la spaţiu, iarbă și soare și are de asemenea o alimentaţie naturală care îi crește valoarea nutritivă fără chimicale. Este mai puţin probabil ca puiul organic să conţină un nivel ridicat de substanţe nocive pentru sănătate sau să găzduiască bacterii rezistente la antibiotice, potrivit Consumer Reports.