Ce câini uriași?

„Îngerul Domnului… [îi] scapă din primejdie.” (Psalmii 34:7)
– Bună dimineața, pastore! Am venit să îți luăm câinii uriași, a spus un ofițer de poliție.
Pastorul s-a holbat la polițist și apoi și-a venit în fire.
– Îmi pare rău, a răspuns, dar nu am niciun câine uriaș.
– Dacă nu îmi arăți câinii, va trebui să te arestez. Avem un martor care i-a văzut, a spus ofițerul, arătând spre un om care era pe jumătate ascuns în spatele lui.
Pastorul l-a recunoscut pe Billy, un membru al bisericii, și l-a salutat.
– Frate pastor, a spus Billy, am văzut câini alergând pe lângă tine în timp ce mergeai cu bicicleta marți seara.
Pastorul l-a invitat pe ofițer să intre și să caute câinii – chiar și în grădină. Apoi i-a spus polițistului:
– În fiecare marți seara merg cu bicicleta la biserică pentru a ține ora de rugăciune.
Este un drum periculos, așa că poate că Dumnezeu a trimis câini să mă protejeze.
– Îngerii lui Dumnezeu deghizați în câini, a cugetat ofițerul de poliție. Scuze de deranj, pastore!
Apoi a plecat, nu înainte de a-i arunca lui Billy o privire plină de mustrare.
– Frate pastor, trebuie să vorbesc cu tine, a spus Billy rușinat.
– Sigur, hai înăuntru să vorbim. Știi că ești oricând binevenit.
După ce a fost invitat în casa pastorului, Billy i-a împărtășit ceea ce avea pe suflet.
– Frate pastor, Sabatul trecut ai predicat despre mine la biserică – sau cel puțin așa mi s-a părut – și m-am mâniat. Așa că marți seară m-am ascuns în niște tufișuri cu un toiag. Așteptam să te prind când treceai pe acolo. Voiam să te bat. Dar când ai trecut, am văzut niște câini uriași pe lângă bicicleta ta. Erau cu adevărat imenși și înfricoșători!
Am înlemnit printre tufișuri, apoi am fugit acasă. Regret că am vrut să îți fac rău.
Mărturisirea lui Billy l-a impresionat pe pastor, care s-a emoționat, mai ales după ce a auzit cum Dumnezeu trimisese îngeri deghizați ca să îl protejeze. Dumnezeul meu este unul real și cu adevărat puternic, s-a gândit el.
– Billy, a spus pastorul încet, când îmi pregătesc predicile, mă rog și Duhul Sfânt îmi spune despre ce să predic. Dacă vreun lucru din ceea ce am zis te-a convins să schimbi ceva în viața ta, atunci lasă-L pe Duhul Sfânt să îți vorbească. Mă bucur că Dumnezeu te iubește îndeajuns încât să îți vorbească!
Nu suntem niciodată conștienți de modul în care Dumnezeu Își protejează copiii, dar mereu o face, nu-i așa?
Monique Lombart De Oliveira

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro