Cecul întârziat

De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu. (Romani 8:28)
Anul acesta era diferit. Totul se întâmpla cu întârziere. Așteptasem prea mult pentru a-mi primi salariul. Deveneam nerăbdătoare. În trecut, cecurile mele erau trimise la biroul contabil. De obicei, procesul era rapid și fără bătaie de cap. Trezoreria principală se afla în oraș, la o oră distanță de casa mea. După ce am așteptat săptămâni la rând, am sunat la birou și mi s-a promis că aveam să primesc cecul în săptămâna următoare. Nu mai e nevoie să spun că eram dezamăgită. Știam că Dumnezeu știa cât de multă nevoie aveam de bani și mă întrebam de ce permitea această întârziere.
Am sunat o contabilă de la biroul central. Inițial, mi-a explicat că cecul era blocat undeva, dar nu în departamentul ei. Am fost îndrumată spre departamentul care se ocupa de finanțele departamentului meu de slujire. Din fericire, chiar în acea zi mă aflam în oraș pentru o întâlnire. Nu mi se specificase o oră, așa că am putut să îmi îndrept mai întâi atenția către această problemă urgentă. În timp ce mă aflam în departamentul contabil, mi-a sunat telefonul. Funcționara de la trezoreria principală mi-a explicat că a reușit să identifice greșeala și că cecul era acum disponibil. Am mers la trezorerie și mi-am primit cecul. Spre groaza mea, o treime din suma care mi se datora fusese reținută. Am ieșit din trezorerie complet demoralizată. Mi-am sunat soțul și i-am spus ce se întâmplase, iar el mi-a spus hotărât:
Întoarce-te la trezorerie. Trebuie să fie o greșeală.
Am încercat să mă opun, dar, până la urmă, m-am întors cu inima îndoită. Mă întrebam ce să spun, la cine să mă duc. Apoi, mi-am amintit că funcționara mă sunase mai devreme folosindu-și propriul număr. Am sunat-o. Nu a răspuns nimeni, așa că am cerut la recepție să vorbesc cu ea personal. Am fost îndrumată către biroul ei.
Când am ajuns, am descoperit o veche colegă de școală. Mi-am simțit sufletul ușurat. I-am povestit repede situația mea. A luat cecul cu calm și a spus că, într‑adevăr, se făcuse o greșeală. Doar zece la sută din sumă ar fi trebuit reținută. În mai puțin de jumătate de oră, am ieșit cu un cec nou și un cântec de laudă pe buze.
Întârzierea cecului făcuse ca eu să ajung la biroul potrivit pentru ca eroarea fiscală să poată fi rezolvată. Dumnezeu a aranjat totul dinainte! Întârzierea fusese necesară.
El este un Dumnezeu care acționează la timp, indiferent cât de lungă este întârzierea!
Shana Cyr-Philbert