Cel mai mic cutremur

Poporul Meu va locui în locuința păcii, în case fără grijă și în locuințe liniștite. Isaia 32:18
Gradele de măsurare a cutremurelor sunt raportate pe o scală (scară). Scara Richter a fost imaginată în 1935 de Charles Richter și Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară logaritmică, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării amplitudinii undelor de volum la 100 km de epicentru și este gradată de la 1 la 9. De obicei, intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi, ci în numere fracționare.
Cutremurele s-au manifestat în toată istoria omenirii. Pentru unii interpreți religioși, ele sunt pedeapsa lui Dumnezeu; pentru cercetătorii științifici, sunt fenomene naturale explicabile și puțin previzibile. Se fac statistici, înregistrări, măsurători și analize. Se încearcă o corelare a fenomenelor anterioare unui cutremur cu timpul de producere efectivă. Pe baza unor analize, omul crede că va ajunge în stare să prevadă un cutremur cu suficient de mult timp înainte de a se produce. Scopul, evident, este să avem timp suficient să ieșim din casă ori să ne adăpostim. Până acum, progresul nu este prea încurajator. În continuare, cutremure foarte puternice ne iau prin surprindere și noi reușim doar să intuim că după șocul principal urmează și niște replici. Dacă rămâi în viață, trebuie să cauți măcar atunci adăpost, care, de preferință, este cel mai deschis loc posibil, în câmp. Interesant e faptul că cel mai bun adăpost este să fii afară, fără nimic deasupra capului, adică să ai doar cerul deasupra.
Din salvarea în timp de cutremur putem învăța ceva pe plan spiritual: adăposturile, oricât de bine proiectate ar fi, tot se pot dărâma, dar, atunci când te adăpostești sub Cer, nu ai motive de teamă. În viața noastră, rareori putem prevedea crizele și problemele. De obicei ne trezim în plin dezastru, nici nu știm cum s-a întâmplat. Scăparea vine atunci de la Cel ce stă deasupra noastră.
De gândit astăzi:
Indiferent cât de mari sau mici vor fi cutremurele din viața ta, amintește-ți că cea mai sigură salvare este deasupra ta. Apelează din prima la Dumnezeu, nu te adăposti sub umbrele create de oameni, oricât de multă încredere ți-ar transmite ei. Dumnezeu este un adăpost de neclintit, sub aripile Lui este viață și scăpare. În plus, El este chiar lângă noi, nu trebuie să vină de departe.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro