Clopoțica

Fiți treji, și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește, și caută pe cine să înghită. (1 Petru 5:8)
Aseară eram prin curte, plantând niște copaci, când o văd pe pisicuța mea, Clopoțica, umblând țanțoșă cu ceva în gură. Am privit-o mai atent, curioasă să văd ce se întâmplă. Deodată am înlemnit! Avea în gură un pui de vrabiuță, care se zbătea și piuia încetișor! Eram sigură care urma să fie intenția ei așa că am strigat:
– Clopoțica, pune-o jos!
Nimic! Văzând că am gânduri serioase în legătură cu cina ei, Clopoțica a început să alerge spre grădină. Am lăsat sapa jos și m-am dus după ea. Eram hotărâtă să scap puiul de vrabie…dacă mai era viu! Când a văzut că alerg după ea, cred că s-a speriat de hotărârea mea, a lăsat puiul jos și a fugit mai departe (bine că am o pisică ascultătoare și cam grasă ca să se cațere atât de repede!). Am luat puiul în brațe. Era viu, dar rănit. L-am dus în casă, i-am pus medicamente pe zgârieturile făcute de dinții pisicii și l-am lăsat la căldură peste noapte. În dimineața aceasta, puiul TRĂIA… și într-un moment de neatenție, a zburat pe ușă și dus a fost! Eram fericită! În acel moment m-am gândit la mine. De multe ori, diavolul caută să mă prindă și chiar reușește să producă răni. Însă Domnul este acolo, gata să mă scape și să-mi dea viață. Trebuie doar să am încredere în El și să vreau să fie Prietenul meu. Atâta timp cât stau aproape de Isus, rugându-mă, studiind, având grijă de caracterul și comportamentul meu, diavolul nu-mi poate face rău. Această promisiune este valabilă și pentru tine! Veghează lângă Isus și totul va fi bine!
P.S. Astăzi este Ziua Murăturilor, așa că îi voi da pisicii să mănânce niște murături în loc de mâncare. Să nu uite niciodată de pozna pe care a făcut-o! E bine, nu-i așa?
Mădălina Lupoaia, Ghid – Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro