Considerație

„Și, în fiecare zi, Mardoheu se ducea și venea înaintea curții casei femeilor ca să afle cum îi merge Esterei și ce se face cu ea.” (Estera 2:11)
Ascultă ediția audio aici.
Mardoheu avea o fată de suflet, a unui unchi al său, care nu mai trăia. Grija lui față de ea și mai ales educația pe care i-a dat-o au avut un impact și consecințe de invidiat pentru fiecare tânără care-și dorea un viitor deosebit.
Cunosc fete care mă priveau cu lacrimi în ochi în urma vizionării unor ecranizări despre carierele uimitoare ale unor tinere. Dar îmi amintesc de o fată de liceu care s-a rușinat să-și conducă mama la gară din cauza ținutei țărănești pe care aceasta o purta. Venise de departe, de la țară, îmbrăcată specific locului, cu bănuți și ce mai avea pe acasă pentru fata ei de la oraș. Dar aceasta nu voia să fie asociată cu mama ei.
Estera era frumoasă, ascultătoare, curajoasă, își iubea vărul și asculta de el. Și, mai ales, Îi era deosebit de credincioasă lui Dumnezeu. Toate aceste calități, alături de înțelepciunea dăruită, au ajutat-o să îndeplinească un plan divin, unic în istoria Israelului, care se sărbătorește și astăzi. Respectul ei față de Mardoheu și al acestuia față de ea, chiar în situații vitrege, s-a concretizat în biruințe, care și azi sunt de multe ori o încurajare pentru copiii lui Dumnezeu care privesc la vremurile viitoare de criză.
Relația dintre Mardoheu și Estera este un model de respect, iubire și mai ales colaborare pentru biruința unei cauze aparent pierdute și fără vreo șansă de izbândă.
Dacă ești mai cu experiență, nu înseamnă că poți face totul, iar dacă ești tânăr, să nu crezi că lumea îți aparține. Doar împreună, în trei, cu respect, iubire și colaborare, veți reuși, fiecare dintre voi ocupându-și locul oferit de Dumnezeu în planul Său.
Doamne, ajută-mă să îmi descopăr locul în lucrarea Ta și să învăț să colaborez cu frații mei!
Provocare:
Caută o modalitate de a implica un tânăr în activitatea pe care o îndeplinești la biserică!
Iosif Suciu
Conferința Transilvania de Sud

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro