Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia. – Galateni 5:22
Cu câţiva ani în urmă am călătorit cu trenul din Diisseldorf, Germania, către Lisabona, Portugalia. Călătoria mi-a prilejuit vizitarea obiectivelor culturale minunate ale oraşelor de pe traseu: Paris, Miinchen, Innsbruck, Roma, Barcelona, Madrid.
Trenul trecea cu viteză prin văile şi munţii minunaţi din Europa, iar atenţia mi-a fost atrasă de pomii fructiferi care creşteau pe spaliere (un copac sau un arbust care este dirijat să crească pe teren plat, adesea sprijinit de un perete sau un spalier). Tehnica spalierului reprezintă un mod eficient, dar şi frumos de a creşte pomi fructiferi. Cultivarea unui pom fructifer pe spalier este o tehnică ce necesită precizie şi poate dura câţiva ani, sau chiar mai mult. Nu este pentru cei care vor rezultate instant! Cultivarea pe spalier înseamnă o întârziere a rezultatelor pentru un grădinar.
Un pom dirijat să crească pe spalier trăieşte mai mult şi are mai multe roade pe un spaţiu mai mic în comparaţie cu un pom nedirijat în acest fel. El devine, de asemenea, o sculptură vie, o mărturie frumoasă a interacţiunii dintre grădinar şi pom. În primul rând, scheletul pomului se formează prin curăţarea crengilor pentru a le dirija în poziţii anume, astfel încât să devină suportul rigid – structura pomului. Rezultatul este o formă geometrică recognoscibilă şi optimizarea fluxului de sevă, ceea ce duce la o producţie mai mare de fructe, comparativ cu cea aşteptată de la un pom care nu a fost curăţat sau a fost curăţat fără intenţia de a maximiza producţia de fructe.
Scopul cultivării în acest fel a pomilor fructiferi nu este doar acela de a-i oferi pomului ocazia de a creşte sănătos şi a da roadă bună, ci şi de a-i permite grădinarului să dea pomului o formă care să se potrivească spaţiului în care creşte.
Dumnezeu ne reaminteşte faptul că cel mai bun moment pentru a cultiva învăţăturile Sale este cât mai devreme posibil, înainte ca gândurile noastre să nu se mai alinieze cu voia Lui. De aici şi importanţa mandatului şi a promisiunii din Proverbele 22:6: „Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi, când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.”
Prudence LaBeach Pollard