De trei ori 11

Să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea. Ioan 16:33
Ziua Veteranilor este celebrată an de an la 11 noiembrie, dată ce marchează încheierea oficială a Primului Război Mondial și care fusese cunoscută anterior ca Zi a Armistițiului.
La ora 11, în cea de-a unsprezecea zi a celei de-a unsprezecea luni a anului 1918, a intrat în vigoare armistițiul semnat câteva ore mai devreme de forțele aliate cu Germania, în pădurea de la Compiègne, în urma căruia se punea capăt războiului, Primului Război Mondial. Se credea atunci că acela este ultimul război prin care a trecut omenirea. Din nefericire, a urmat un altul și mai sângeros, apoi altele care, deși nu s-au desfășurat sub titulatura de „mondial”, au implicat și implică în continuare marile puteri ale lumii.
Deși toate războaiele pornesc de la o scânteie nesemnificativă, dar cu puternice legături la orgoliile și pretențiile unor lideri, sfârșitul lor este mereu foarte scump plătit de către mulțimi de familii rămase orfane și sărace. Nevinovații luptă și apoi nevinovații plătesc. Este un joc al răului prin care Satana menține starea de teamă, de sărăcie și de răzbunare. Alegerile făcute de oameni Îl împiedică pe Dumnezeu să intervină oricum și, de foarte multe ori, El nu poate decât să ocrotească personal pe cei care Îi cer ajutorul. Până când marele război cosmic nu se va sfârși de tot, pe pământ vor fi războaie și vești de războaie în permanență. Războiul este efectul principal al păcatului. Acolo unde este păcat, este ceartă, răzvrătire, dușmănie și violență. Nimic nu-i place mai mult lui Satana decât războiul dintre oameni.
În tot timpul cât a stat printre oameni, Mântuitorul a oferit ceva foarte rar – pacea. „Vă dau pacea Mea”, declara mereu. Pacea este unul dintre cele mai scumpe daruri pe care ni le putea face. Pacea este ținta finală a mântuirii. Prin jertfa Lui, Isus a făcut pace între noi (păcătoșii) și Tatăl nostru cel sfânt.
De gândit astăzi:
Pacea care vine de la Dumnezeu nu este doar la nivel politic sau administrativ, ci una care cuprinde întreaga ființă. Dacă simți că nu ai liniște sau că ceva te apasă îngrijorător, cere-I Lui pacea și El ți-o va da „nu cum o dă lumea”, temporar și parțial, ci pe deplin și fără să pretindă costuri înrobitoare. Prezența lui Isus este pacea în sine.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro