Decizii

Prea iubitule, nu urma răul, ci binele. Cine face binele, este din Dumnezeu: cine face răul, n-a văzut pe Dumnezeu. (3 Ioan 1:11)
Hai să facem împreună un exercițiu. Am pus mai jos câteva lucruri în două cutii. Prima cutie: un măr, o carte pe săptămână, rugăciune, dăruire, iertare, buchet de flori pentru mama, broccoli, exerciții fizice. A doua cutie: bani furați, copiat la test, ciocolată, bârfă, minciună, Netflix, invidie, mânie, răzbunare. Care dintre aceste cutii ai vrea să fie a ta? Care ți-ar plăcea?
În fața acestei întrebări, cei mai mulți ar dori să primească o a treia cutie goală, în care să poată pune doar ceea ce le place din celelalte două. Ei bine, asta nu se poate! Pur și simplu nu există o a treia cutie. În lumea în care trăim nu sunt decât două: una pe care scrie „bine” și cealaltă pe care scrie „rău”. Toată viața nu facem altceva decât să alegem obiceiuri, cuvinte, fapte din aceste cutii.
Pentru un explorator care Îl iubește pe Dumnezeu, alegerea nu ar trebui să fie atât de complicată. Dacă a face binele mă apropie de Dumnezeu, atunci voi renunța la tot ce este rău, oricât de mult mi-ar plăcea anumite obiceiuri sau lucruri. Ioan spune de fapt că nu poți să mergi pe două drumuri în același timp. Ar fi ca și când în același timp ai ajunge la două adrese din orașe diferite! Binele și răul nu au nimic în comun! Ioan mai spune că cine face răul, n-a văzut pe Dumnezeu. Adică se îndepărtează de El, mergând în direcția opusă. Poate și pentru tine este greu să alegi cutia potrivită. Nu uita însă, oricât ți-ar fi de greu, că nu sunt decât două. A treia cutie nu există!
Dorin Cristea, Director Tineret Conferință – Conferința Moldova

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro