Daniel a răspuns înaintea împăratului şi a zis: „Ce cere împăratul este o taină pe care înţelepţii, cititorii în stele, vrăjitorii şi ghicitorii nu sunt în stare s-o descopere împăratului. Dar este în ceruri un Dumnezeu care descoperă tainele şi care face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău şi vedeniile pe care le-ai avut în patul tău.” – Daniel 2:27-28
Ce provocare mare este să conduci o maşină fără GPS când nu înţelegi limbajul marcajelor din trafic! Situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult când nu poţi identifica nici chiar literele acelei limbi locale! Tot aşa, filologii s-au confruntat cu probleme serioase încercând să descifreze simbolurile pictografice vechi.
Timp de secole, scrierea egipteană hieroglifică veche – cu 1 000 de caractere diferite sub formă de imagini – a rămas nedescifrată şi de necitit. Dar o lumină mai mare a strălucit din anul 1799, când a fost descoperită faimoasă Piatră de la Rosetta şi filologii au început să descifreze cele trei inscripţii paralele. Acel proces a atins apogeul pe 27 septembrie 1822, când raportul lui Jean-François Champollion a fost citit celor de la Académie des Inscriptions et Belles Lettres din Paris, Franţa. Această realizare a dus la descoperirea unei părţi semnificative din cultura religioasă egipteană antică.
De remarcat faptul că două evenimente majore de la sfârşitul anilor 1790 au stimulat două direcţii cruciale de studii biblice. Una, după cum s-a menţionat deja, a fost descoperirea Pietrei de la Rosetta, în 1799, deschizându-se uşi pentru multe alte descoperiri arheologice anterioare, care au coroborat istoricitatea relatărilor biblice. Un alt eveniment a fost întemniţarea papei Pius al VI-lea în 1798, eveniment care a stârnit interesul pentru elementul profetic al Scripturii. Partea sigilată a cărţii Daniel (Dan. 8:26; 12:4) a fost în cele din urmă deschisă (Apoc. 10) şi multe simboluri apocaliptice şi perioade de timp au fost în cele din urmă înţelese.
Simbolurile apocaliptice – pe care le găsim în cartea Daniel şi Apocalipsa – au fost printre cele mai provocatoare aspecte ale interpretării biblice.
Daniel explica faptul că aceste simboluri nu pot fi înţelese cu adevărat doar prin înţelepciunea omenească (Dan. 2:27-28). Cuvântul lui Dumnezeu ne oferă cheia pentru interpretarea acestor simboluri. De exemplu, Ioan 1:29 („Iată Mielul lui Dumnezeu…”) ne ajută să înţelegem cine este Mielul din cartea Apocalipsa. Dacă îi permitem Bibliei să fie propriul ei interpret, putem evita multe interpretări artificiale şi distorsiuni părtinitoare.