Doisprezece ani – de la copil la prinț

Vă veți întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. Ioan 16:20
Când pleci pentru prima dată de acasă, simți după doar câteva ore că ți-e dor și ai vrea să te întorci cât mai repede. Dar, atunci când știi că va trece mult timp până vei reveni, este și mai greu, nici nu mai vrei să pleci. Moise era un copil de doisprezece ani dintr-o familie în care mai erau un frate și o soră mai mari. Încă de când a început să înțeleagă lucruri mai serioase, a aflat că era adoptat de fiica regelui țării, a faraonului. Nu știa ce înseamnă să fii nepotul faraonului și nu își dorea să plece de lângă părinții lui, să își lase fratele și sora. A venit însă ziua aceea când un alai regal s-a oprit în fața casei lor și a priceput că trebuie să plece. Nu știa dacă se va mai întoarce vreodată acasă; nu știa dacă vreodată își va mai strânge în brațe mama sau tatăl, ori dacă îi va mai vedea pe sora și fratele lui. Era o despărțire pentru totdeauna. Cei care doreau să-i mai alunge tristețea îi vorbeau despre cât de mult înseamnă să fii nepotul regelui și câți slujitori va avea sau ce locuință imensă va primi. Pentru el, toate promisiunile nu însemnau nimic; privea în urma carului și vedea cum se tot îndepărtează de ai lui, și casa lor devenea din ce în ce mai mică.
Oricine altcineva ar fi fost foarte încântat de perspectivă, însă lui i se părea o adevărată pedeapsă. Nu a uitat niciodată de unde a plecat și cine erau cei din familia lui. O schimbare completă se petrecuse în viața lui: la doisprezece ani, a devenit prinț, dar tot atunci și-a pierdut și familia. Ar fi schimbat oricând lucrurile. Viața însă aduce surprize greu de înțeles, mai ales în copilărie sau tinerețe. Nu putea atunci să înțeleagă un plan atât de important pe care îl avea Dumnezeu pregătit pentru el și pentru poporul Israel. La acel moment, era o dramă care părea că va dura toată viața lui.
De gândit astăzi:
Uneori, ne trezim cu schimbări inexplicabile în viața noastră. Planurile pe care ni le facem se desființează, apar alte direcții. Pare că tot ce ne-am propus s-a anulat și nu mai înțelegem nimic. În plus, nu vine nimeni să ne explice de ce. De ce am avut un accident, de ce nu am reușit la un examen, de ce s-a stricat o relație de prietenie etc.? O sumedenie de întrebări năpădesc ființa noastră și tot așteptăm răspunsuri. Moise a primit răspunsuri abia după 68 de ani de la plecarea lui de acasă.