Dragostea înainte de toate!

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9)
Haideți să descoperim cele trei elemente ale textului din această săptămână. Este un verset rostit nu din dreptate și nici din credincioșie. Aceste cuvinte sunt spuse din DRAGOSTE. Da, și dreptatea și credincioșia lui Dumnezeu sunt prezente, însă deasupra este dragostea. O dragoste care ne curățește „de orice nelegiuire”. Pentru că „dragoste cu sila nu se poate”, Dumnezeu, tot din dragostea lui (adică libertatea de a alege) pune o condiție: „Dacă ne mărturisim”. Acest „dacă” ne dă posibilitatea de a evidenția disponibilitatea noastră față de El. Cu alte cuvinte, CREDINȚA cu care suntem dispuși să ne raportăm la Dumnezeu. Atunci când alegem să îndeplinim condiția pusă pentru noi, ne bazăm pe credința că prin Isus, păcatele noastre sunt iertate. Făcând un pas și mai departe, ajungem la „DREPTATE”.
Este ca la semnarea unui contract, atunci când ambele părți sunt de acord, actul respectiv se consideră a fi unul corect. În același mod, atunci când omul îl primește pe Dumnezeu în viața lui și își cere iertare, Dumnezeu este de acord, îl iartă. Deci există dreptate în procesul iertării. Când băiatul meu era mai mic și a descoperit cuvântul „dacă”, am avut multe discuții care conțineau acest cuvânt. Într-o seară, în timp ce îl pregăteam de somn pe fiul meu, am avut o sesiune de întrebări cu dacă:
– Mami, dacă nu am fi avut pat unde aș fi dormit?
– Probabil ai fi dormit pe o saltea. Sunt mulți copii care nu au pat.
– Dacă nu aș fi avut saltea unde aș fi dormit? – Păi… ai fi dormit doar pe o pătură pe podea. I-am răspuns eu, sperând că îl va mulțumi răspunsul. Însă după ce și-a scos capul prin gulerul bluzei de la pijama, m-a întrebat și mai uimit:
– Și dacă nu ar fi existat nimic pe pământ pe care să dorm, eu unde aș fi dormit? Am rămas fără cuvinte. Dar pentru că aștepta cu sufletul la gură răspunsul meu, am fost nevoită să-i dau unul:
– Eu cred că dacă nu ar fi existat nimic, Dumnezeu, pentru că ne iubește, ar fi creat ceva pe care să dormi.
Bazează-te azi pe dragostea Lui.
Emima Bucur, Mentor – Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro