Fiică, credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta. – Marcu 5:34
Mă simt întotdeauna provocată de invitaţia pe care i-a adresat-o Isus femeii cu scurgerea de sânge. Întinzându-se pentru a-I atinge haina, ea a dat dovadă de un curaj şi o credinţă incredibile. Credinţa ei a fost răsplătită prin darul vindecării. Pe când voia să plece neobservată, Isus a oprit-o cu întrebarea Sa: „Cine M-a atins?” El mai avea să-i ofere atât de multe, dacă doar ar mai fi zăbovit un timp în prezenţa Lui.
Printre lacrimi şi în ciuda temerilor sale, femeia a împărtăşit celorlalţi ce făcuse Isus pentru ea. Când a terminat ce avea de spus, s-a gândit să plece, dar Isus nu terminase cu ea. într-un moment măreţ de har, Isus a binecuvântat-o. Deşi mulţimea continua să se îmbulzească şi ucenicii încercau să-L facă să meargă, Isus Şi-a făcut timp să binecuvânteze o femeie pe care nimeni nu o observase. „Fiică,”, spuse El, „credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta.”
Aşadar, ce înseamnă să mergi în pace? Foarte simplu. Când suntem hotărâţi să trăim în pace, ne punem o întrebare importantă: Ce-ar fi dacă…? Ce-ar fi dacă aş îndrăzni să cred în frumuseţe în ciuda întunericului apăsător? Ce-ar fi dacă aş alege să cred, chiar şi în pofida necredinţei mele? Ce-ar fi dacă aş alege să cred că ceea ce era mort în mine ar putea fi trezit la viaţă? Ce-ar fi dacă aş îndrăzni să cred că aş mai putea auzi muzica produsă de râsul unei fetiţe şi să descopăr că acea fetiţă sunt eu?
Când primim binecuvântarea lui Hristos şi-I acceptăm invitaţia de a trăi în pace, în interiorul nostru se produce o revărsare de nestăvilit a recunoştinţei. Este cazul lui Zacheu, care îşi înapoiază datoriile împătrit. Este cazul Mariei, care sparge vasul de alabastru. Este cazul lui Pavel, care suportă naufragiul, închisoarea şi omorârea cu pietre. Este cazul lui Petru, care şopteşte: „Nu sunt vrednic să mor ca Mântuitorul meu.” Binecuvântarea lui Hristos aduce cu sine curajul ieşit din comun de a trăi plin de îndrăzneală pentru El. Şi, atunci când este nevoie, de a muri pentru El.
Mai mult decât atât, binecuvântarea Lui nu a fost doar pentru această femeie, ci pentru toate care aveau să vină după ea şi care au nevoie de o minune. Binecuvântarea Lui este pentru tine şi pentru mine. Vrei să zăboveşti o vreme la picioarele Sale ca să o primeşti?
Karen J. Pearson