Echinocțiul: 12 ore zi, 12 ore noapte

Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina. Efeseni 5:14
Dumnezeu a zis: «Să fie lumină!»… Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte.” Nu știm dacă prima zi a fost egală cu noaptea, știm însă că există în an două date când ziua este egală cu noaptea – așa-numitul echinocțiu. Pentru omul modern, acest lucru aproape că nu mai contează decât ca o informație pentru pasionații de astronomie. Pentru omul care nu avea curent electric și nici nu inventase vreo sursă de lumină artificială, era foarte important câte ore dintr-o zi avea lumină pentru lucrul lui. Ziua cu mai multă lumină era importantă pentru stăpâni, iar perioada când era noaptea mai lungă era foarte așteptată de sclavi. În zilele de echinocțiu, puteau fi mulțumiți deopotrivă.
Dintotdeauna întunericul a fost preferat de hoți, de făcători de rele, de Satana etc. Iar ziua a fost dorită de alții (cei cinstiți, care lucrează drept, copiii lui Dumnezeu, iubitorii de adevăr).
Mântuitorul folosea cu hărnicie ziua – „Cât este ziuă, trebuie să fac lucrările Tatălui Meu.” Când Biblia vorbește despre lumină, se referă la Dumnezeu și la adevăr; dar când vorbește despre întuneric, se referă la Satana și la minciunile lui, la neadevăr. În viziunea lui Dumnezeu, nu există un amestec de lumină cu întuneric; cele două nu au nimic de-a face una cu alta. Cineva ori iubește adevărul, ori iubește minciuna. Din moment ce un om preferă sau trăiește în minciună, el nu are cum să mai fie un om al luminii. Dacă ar fi să aplicăm definiția echinocțiului la scară universală, am putea spune că niciodată nu a fost adevărul atât de mult ca acum, dar și minciuna atât de cuprinzătoare. Dacă cineva iubește adevărul, poate alege lumina; dacă iubește minciuna, are toate posibilitățile să rămână în întuneric. Este vorba doar despre alegere.
De gândit astăzi:
Istoria lumii noastre a început cu porunca lui Dumnezeu: „Să fie lumină!” și se va încheia în mod simbolic tot cu lumina, care nu se va stinge niciodată, pentru că Însuși Domnul va fi Soarele Noului Ierusalim. Mântuitorul nostru Se autodeclară astfel: „Eu sunt Lumina lumii!” Lângă El, nimeni nu se va rătăci vreodată.