În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Rânduieşte ce ai de rânduit casei tale, căci vei muri şi nu vei mai trăi.»” Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi a făcut Domnului următoarea rugăciune: „Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat cu credincioşie şi curăţie de inimă şi am făcut ce este bine înaintea Ta!” Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi. (2 Împăraţi 20:1-3)
Sfânta Scriptură (2 Împăraţi 18) menţionează câteva acţiuni ale lui Ezechia: a îndepărtat înălţimile, a sfărâmat stâlpii idoleşti, a tăiat Astarteele… s-a alipit de Domnul, nu s-a abătut de la El şi a păzit poruncile pe care le dăduse lui Moise Domnul. În confruntarea cu Sanherib, împăratul Asiriei, plasează provocarea înaintea lui Dumnezeu, în care se încredea: „Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mâna lui Sanherib, ca să ştie toate împărăţiile pământului că numai Tu eşti Dumnezeu, Doamne!” (2 Împăraţi 19:19)
În cartea Profeţi şi regi, în capitolul „Ezechia”, se face următoarea afirmaţie: „În situaţii de criză, Ezechia s-a dovedit a fi un bărbat al ocaziei.” Rugăciunea a fost arma lui cea mai puternică. Încrederea lui deplină în Dumnezeu a făcut loc intervenţiei Sale. „Doamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă!” Şi Domnul a ascultat. Nici nu a fost nevoie de luptă, într-o clipă Dumnezeu aduce izbăvirea. Da! Ezechia era un om al rugăciunii, care se baza pe Dumnezeul său.
Acum era ziua testului său personal. „Aşa vorbeşte Domnul: «Rânduieşte ce ai de rânduit casei tale, căci vei muri şi nu vei mai trăi.»” Experienţele trecute făcute cu Dumnezeu și încrederea totală în El îl determină să acţioneze: „Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi a făcut Domnului următoarea rugăciune: «Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat cu credincioşie şi curăţie de inimă şi am făcut ce este bine înaintea Ta!» Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi.”
Ezechia nu ratează ocazia şi se adresează lui Dumnezeu cu încredere: „Du-te şi spune lui Ezechia: …«Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale. Iată că voi mai adăuga încă cincisprezece ani la zilele vieţii tale.»” (Isaia 38:5).
Dacă azi te confrunţi cu o criză majoră în viaţa ta, lansează provocarea în mâna lui Dumnezeu şi vei vedea izbăvirea Sa. Chiar dacă a apărut acel moment trist în care nu L-ai onorat pe Dumnezeu în faţa trimişilor din Babilon, experiență din care ai avut de învăţat, vrei să te hotărăşti să fii de astăzi un om al rugăciunii?
Profir Eugen, pastor, Conferinţa Moldova