Astăzi o să îți povestesc despre o pasiune pe care o am din copilărie. Nu am avut telefon. Și ce mă bucur! Computer am primit de la părinți, dar norul de colb de pe drumurile de țară era parcă mai atrăgător decât praful de pe calculator, așa ca a trecut o vară fără să îi acord prea mare atenție. Niciun lucru nu mi-a plăcut mai mult decât mingea. Nici măcar mâncarea! Treceau ore bune fără să simt foame sau poftă de mâncare dacă băteam mingea. Ce să zic…mi-a plăcut mingea chiar mai mult decât matematica! Îți vine să crezi? Cred că la tine nu se întâmplă asta, nu? Sau mă înșel?
Ei bine, legat de această pasiune, aveam un vis mare. Mă visam, și treaz și în somn, că am ghete în picioare (în acea vreme erau în piață niște teniși cu talpă și crampoane de silicon), cu o minge de piele (de regulă ne jucam cu celebrele artexuri de cauciuc) și bineînțeles, cu echipamentul echipei favorite. Teniși aveam – erau ieftini, dar țineam atât de mult la ei, încât nu i-aș mai fi dat jos din picioare, nici măcar când dormeam. Mingea – una de cauciuc ce scăpa aer și o puneam la soare să se umfle. Ținea umflată câteva minute… Sunt al treilea și ultimul băiat din tribul Dorgo. Așa că rândul meu la mult râvnitul echipament a venit ultimul. Dar a venit! Într-o zi, mama a venit cu un echipament pentru fratele meu mijlociu (se juca și el cu mingea, dar nu era așa pasionat ca mine). Mi se scurgeau ochii văzând cum Beni încearcă treningul sport roș-albastru, cu litere de-o șchioapă, adunate într-un cuvânt: ”Steaua”. Eram supărat… Doar eu nu am! Și ce mult îmi doream! Dar, minune! Lui Beni nu i-a plăcut. Era nou, colorat și mai ales despre fotbal. L-am primit eu. Am uitat să îți spun ceva. Colegul Luci era mare fan el echipei Rapid. Nu știu dacă de dragul echipei sau de dragul prietenului meu cel mai bun am ajuns și eu fanul lor. Alegere grea…să port eu culorile și numele marilor rivali? Ai ghicit! Am primit treningul și nu l-aș mai fi dat jos. Până într-o zi când verișorul preferat a venit în vizită la noi. M-a văzut mândru cu echipamentul meu și m-a întrebat cu ce echipă țin. Cu capul în pământ i-am spus adevărul, dar până să îmi ridic fruntea am rămas fără pantaloni și rușinat într-un cor de râsete și un refren pe care îl știam bine: ”Jos Steaua!”
Dragul meu, nu încerca să fii ceea ce nu ești. Mai degrabă sau mai târziu vei fi descoperit și îți va fi rușine. De multe ori pentru pasiunile noastre sacrificăm ceea ce știm că e bine. Dumnezeu a spus despre tine că ești copilul Lui. Dar de multe ori îl dăm jos pe Dumnezeu și ne îmbrăcăm cu hainele strălucitoare ale rivalului lui Dumnezeu. Înalță-l astăzi pe Dumnezeu!
Și citește versetul zilei:
„Dați deci la o parte orice răutate, orice înșelăciune, ipocrizie, gelozie și orice fel de calomnii!” – 1 Petru 2: 1, NTR
Adrian Dorgo, Director Exploratori, Conferința Transilvania Nord