Ea i-a zis: „Tată, ai făcut o juruinţă Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ţi-a ieşit din gură, acum, când Domnul te-a răzbunat pe vrăjmaşii tăi, pe fiii lui Amon.” Şi ea a zis tatălui său: „Atât îngăduie-mi: lasă-mă slobodă două luni, să mă duc să mă pogor în munţi, ca să-mi plâng fecioria cu tovarăşele mele.” (Judecătorii 11:36-37)
O tânără cu visuri măreţe! Această povestire seamănă cu cea a lui Iosif, care îşi vedea viitorul într-un anumit fel, aşa cum ni-l creăm fiecare în imaginaţia noastră. Este descurajat de întorsătura pe care o iau lucrurile, după care, în urma dorinţei de a-L urma pe Dumnezeu, visurile îi sunt realizate mult peste aşteptările proprii, într-un mod uimitor. De asemenea, istoria fiicei lui Iefta mai poate fi asemănată cu istoria lui Isaac. Acesta este adus pe muntele Moria din porunca lui Dumnezeu, fiind salvat în ultima clipă prin intervenţie divină. Diferenţa este aceea că, în dreptul fiicei lui Iefta, Dumnezeu tace, iar fata îşi găseşte sfârşitul în urma greşelii tatălui ei. O tânără credincioasă, o fată aşa cum şi-ar dori mulţi părinţi să aibă, care, deşi era singură la părinţi şi educată de un tată care trăise în tovărăşia păgânilor idolatri, îl respectă şi îl ascultă, chiar dacă acest lucru a însemnat curmarea tuturor visurilor ei. Nu i-a fost uşor, de aceea cere un timp ca să plângă, dar nu îl acuză pe tatăl ei pentru juruinţă, ci îl încurajează pe acesta să facă ceea ce a promis Domnului.
Această domnişoară nu L-a acuzat pe Dumnezeu pentru faptul că îngăduie ca ea să treacă prin această suferinţă, ci hotărăşte să îndeplinească juruinţa făcută Domnului. O zi de bucurie care îi este transformată în jale… Fiica lui Iefta nu murmură, ci este credincioasă până la capăt, devenind un model pentru noi, cel puţin pentru ziua de astăzi.
În viaţă apar şi momente în care planul lui Dumnezeu pentru noi nu se vede atât de clar sau supărarea produsă de circumstanţele nefavorabile ne întunecă vederea drumului pe care Dumnezeu vrea să îl urmăm. Să ne rugăm cu credinţă pentru ziua de astăzi: Tată bun, Te rugăm să ne ajuţi să ne respectăm părinţii oricâte greşeli ar fi făcut şi, de asemenea, Te rugăm să ne ajuţi să Te urmăm chiar şi atunci când nu înţelegem de ce trebuie să trecem prin încercările şi necazurile de pe acest pământ! Amin!
Rahela-Rebecca Radu, Oltenia