Fiii lui Dumnezeu sunt conduși de El

Devoțional zilnice 22 ianuarie 2018

Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.(Romani 8:14)

Duhul Sfânt este o persoană, pentru că El mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Când este făcută această mărturisire, ea poartă în sine propria dovadă. Atunci noi credem şi suntem siguri că suntem copii ai iui Dumnezeu. (Evanghelizare, p. 616)

Domnul are plinătatea harului, pe care să-l reverse asupra fiecăruia dintre cei care vor primi darul ceresc. În măsura în care instrumentul uman va dori în mod serios transformarea, Duhul Sfânt va aduce în slujba Domnului Hristos capacităţile pe care le-a dat Dumnezeu, va modela şi va forma instrumentul uman în armonie cu Modelul divin. (Youth’s Instructor, 5 iulie 1894)

Aceia care consimt să fie conduşi de Duhul lui Dumnezeu vor fi iluminaţi şi sfinţiţi. Ei vor ajunge să înţeleagă cât de urât este păcatul, dar şi frumuseţea sfinţeniei. Ei vor considera ca o mare onoare să fie numiţi fii ai lui Dumnezeu, ştiind că sunt cu totul nevrednici să fie asociaţi cu Hristos, singurul Fiu născut din Tatăl. Domnul Hristos a luat asupra Sa natura noastră omenească, ca să ne poată asocia cu Sine. El a suferit în trup (…), ca să poată aduce mulţi fii şi fiice la Dumnezeu. (Youth’s Instructor, 8 decembrie 1892)

Duhul este Acela care face ca în minţile întunecate să strălucească razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii. El face ca inimile oamenilor să ardă înăuntrul lor de această trezire la înţelegerea adevărurilor veşnice. El prezintă înaintea minţii marele standard al neprihănirii şi convinge de păcat. El inspiră credinţă în Acela care este singurul în stare să ne mântuiască de păcate; El lucrează la transformarea caracterului nostru, retrăgând afecţiunea oamenilor de la lucrurile vremelnice şi pieritoare şi fixând-o asupra moştenirii veşnice. Duhul îi creează din nou, îi curăţeşte şi îi sfinţeşte pe oameni, făcându-i să fie potriviţi să devină membri ai familiei regale, copii ai împăratului ceresc. (Slujitorii Evangheliei, p. 286-287)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro