Gândurile rele

Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru şi spurcă pe om. – Marcu 7:21-23.
Isus a rostit aceste cuvinte imediat după ce cărturarii şi fariseii i-au criticat pe ucenici că au mâncat pâine fără să se spele mai întâi pe mâini (Marcu 7:2). Acesta era un ritual cu un scop simbolic şi practic. Dar Isus a făcut o analiză clară acestei „greşeli”. El a explicat că impuritatea de a mânca fără spălarea mâinilor este nesemnificativă în comparaţie cu profanarea produsă de gândurile care duc la comportamente imorale. Ceea ce vine dinăuntru îl murdăreşte cu adevărat pe om (v. 19,20). Cu alte cuvinte, la ce e bun mâncatul cu mâinile curate (sau comportamentul pios în faţa altora) când inima ta e plină de rău, imoralitate, invidie, calomnie etc.?
Experţii în psihoterapie cognitivă ar putea fi de acord cu textul de astăzi şi pot confirma că pacienţii lor cad în comportamente patologice din cauza modului greşit de a gândi. De exemplu, când o persoană se îngrijorează în mod repetat, dincolo de limitele rezonabile, cu privire la lucruri care s-ar putea întâmpla, acest lucru îi absoarbe cea mai mare parte din timp, afectându-i dispoziţia sufletească, slăbindu-i puterea şi făcând-o mai deprimată şi anxioasă. La fel se întâmplă şi la nivel moral. Atunci când ne gândim la o acţiune păcătoasă, când o retrăim în detaliu şi când căutăm argumente pentru săvârşirea ei, este foarte probabilă căderea noastră în ispită. Psihologii clinicieni îşi învaţă pacienţii să-şi identifice cât mai repede gândurile inadecvate, imediat ce acestea încep să apară, pentru a le elimina categoric şi a le înlocui cu lucruri pozitive şi acceptabile. Şi creştinul poate beneficia de pe urma unei metode similare atunci când este asaltat de ispite, înlocuindu-şi gândurile imorale cu promisiuni biblice, cu un imn sau cu o rugăciune de mulţumire către Creator.
Adevărata bătălie cu comportamentul adictiv se dă la nivelul minţii. De aceea, pentru reuşita unor schimbări adevărate, este foarte importantă concentrarea pe modul de gândire. La fel, bătălia dintre bine şi rău în care este implicat creştinul are loc în mintea lui. Ce fel de gânduri te aduc mai aproape de Dumnezeu? Ce subiecte te încurajează să le slujeşti altora când te gândeşti la ele? Care dintre ele îţi dau ocazia să dai mărturie despre lucrarea lui Dumnezeu în viaţa ta?
Analizează atent lucrurile care îţi trec prin minte şi roagă-L pe Dumnezeu să te inspire să le păstrezi pe acelea care te apropie de El şi te motivează să-i iubeşti pe semeni.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro