În clipa când au scos argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise. Atunci Hilchia a luat cuvântul şi a zis logofătului Şafan: „Am găsit cartea Legii în Casa Domnului.” Şi Hilchia a dat lui Şafan cartea. (2 Cronici 34:14-15)
Când Iosia, regele lui Iuda, a ajuns la tron, a decis să facă reformă şi redeşteptare. Misiunea reînnoirii spirituale a fost pusă pe umerii marelui-preot Hilchia. După domnia lui Manase, era foarte greu să faci reformă. Dar Dumnezeu a fost invitat să participe la această acţiune şi să o conducă prin reprezentanţii Săi. Reforma avea să aibă în centru recitirea Legii şi a preceptelor divine.
„Această mişcare reformatoare, prin care judecăţile care ameninţau au fost îndepărtate pentru o vreme, s-a născut într-un mod cu totul neaşteptat prin descoperirea şi studierea unei părţi a Sfintei Scripturi care, timp de mulţi ani, fusese în mod ciudat pusă într-un loc nepotrivit şi pierdută… Manuscrisul, multă vreme pierdut, a fost găsit în templu de către Hilchia, marele-preot, în timp ce clădirea era supusă unei reparaţii capitale, în armonie cu planul împăratului de conservare a clădirii sfinte. Marele-preot a înmânat cartea preţioasă lui Şafan, un cărturar învăţat, care a citit-o şi apoi a dus-o la împărat împreună cu relatarea descoperirii.” (Profeţi şi regi, pp. 392–393, orig.)
Marele-preot Hilchia a avut şi responsabilitatea de a face ordine (la propriu şi la figurat) în serviciile religioase de la Templu. Să nu crezi că i-a fost uşor. Putea oricând să se plângă de „moştenirea grea” şi de „apostazia” înaintaşilor. Dar el nu a făcut aşa. Imediat ce, în mod providenţial, a găsit cartea Legii, a încredinţat-o celor ce puteau să o citească, să o interpreteze şi să o facă cunoscută mai departe. Nu a ezitat nicio clipă şi nu a ascuns nimic.
Foarte mulţi reformatori de astăzi încep „treaba” fără Dumnezeu, fără Scriptură şi fără o proprie curăţire. Porneşte astăzi la drum cu Dumnezeu şi cu Cartea Legii!
Viorel Dascălu, pastor, Conferinţa Moldova