Iael, nevasta lui Heber, a luat un ţăruş de-al cortului, a pus mâna pe ciocan, s-a apropiat încet de el şi i-a bătut ţăruşul în tâmplă, aşa că a răspuns adânc în pământ. El adormise adânc şi era rupt de oboseală şi a murit. (Judecătorii 4:21)
Iael a fost femeia care a hotărât soarta unui război. Numele ei înseamnă „Capră sălbatică” sau „De ajutor (de folos)”. Soţul ei, Heber, era unul dintre urmaşii lui Ietro, socrul lui Moise.
În urma neascultării poporului evreu, Dumnezeu i-a dat în mâna lui Iabin, rege al Canaanului. Acesta l-a trimis pe Sisera, căpetenia oştirii, ca să lupte împotriva lui Israel. „Pe vremea aceea, judecător în Israel era Debora, prorociţa, nevasta lui Lapidot” (Judecătorii 4:4). Ea l-a chemat la luptă pe Barac. Condiţia pusă de Barac a fost ca la luptă să participe şi Debora. Răspunsul profetic dat de judecătoare a rămas pe paginile Scripturii: „Voi merge cu tine, dar nu vei avea slavă în calea pe care mergi, căci Domnul va da pe Sisera în mâinile unei femei” (Judecătorii 4:9).
Biblia nu menţionează faptul că Iael ar fi fost de faţă la prorocia Deborei. Nici nu este stipulat vreun ordin dat pentru Iael ca să se implice în luptă. Pentru ea, poziţia cea mai bună putea fi cea de neutralitate. Putea oricând să spună: „Eu sunt femeie, nu mă bag” sau „Eu nu am instruire militară şi nu mă pot pune cu un bărbat”. Însă Iael a simţit chemarea lui Dumnezeu de a fi femeia potrivită la momentul potrivit. În clipa optimă, „Iael a ieşit înaintea lui Sisera şi i-a zis: „Intră, domnul meu, intră la mine şi nu te teme”. El a intrat la ea în cort şi ea l-a ascuns sub o învelitoare” (Judecătorii 4:18). Ce a urmat după aceea este descris în textul introductiv.
„Soţia nu trebuie să-şi sacrifice tăria şi să îngăduie puterilor ei să dormiteze, în timp ce ea se sprijină cu totul doar pe soţul ei. Individualitatea ei nu poate fi contopită cu a lui. Ea trebuie să simtă că este egala soţului ei – să stea alături de el cu credincioşie, la postul datoriei ei, şi el la postul datoriei lui.” (Căminul adventist, p. 231, orig.)
Viorel Dascălu, pastor, Conferința Moldova