Ilie

El s-a dus în pustie unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr şi dorea să moară zicând: „Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei. – 1 împăraţi 19:4
Capitolele 17 şi 18 din prima carte a împăraţilor conţin o relatare detaliată a minunilor impresionante al căror erou a fost Ilie: a) prin călăuzire divină, el merge la pârâul Cherit, unde nu era suficientă apă şi hrană, dar este salvat miraculos de corbi; b) asistă la o minune, împreună cu văduva din Sarepta şi cu fiul ei, când ultimele rămăşiţe de ulei şi făină se înmulţesc inepuizabil; c) se roagă lui Dumnezeu, care îl aduce din nou la viaţă pe fiul văduvei; d) îşi înalţă rugăciunea şi cade foc din cer, care arde jertfa de pe altar, dovedindu-se astfel puterea lui Dumnezeu deasupra lui Baal; e) se roagă la sfârşitul celor trei ani şi jumătate de secetă şi vine ploaia.
Dar profetul e dărâmat când aude că Izabela vrea să îl omoare. Este interesant că, după atât de multe manifestări supranaturale, Ilie cade în disperare, fuge la Beer-Şeba îngrozit şi, după drumul de o zi în deşert, exclamă: „Doamne, ia-mi viaţa!” Gândurile morbide sunt caracteristice persoanelor depresive, iar uneori se poate ajunge la suicid. Experienţa lui Ilie arată că situaţiile disperate vin peste toţi oamenii. Depresia este o durere sufletească atât de mare încât unii preferă să moară decât să mai suporte o asemenea suferinţă extremă.
Asistăm o dată în plus la atingerea plină de căldură a Domnului iubitor asupra lui Ilie. După cererea lui de a muri, Dumnezeu îl conduce pe profet la o vindecare completă, prin intermediul îngerului Său, care îi asigură hrană, odihnă, exerciţiu şi mesaje divine. Punctul culminant este întâlnirea directă a lui Ilie cu Dumnezeu, care i S-a revelat printr-un „susur blând şi subţire” (v. 12). Se poate deduce că orice frică, anxietate, îndoială, tristeţe sau disperare ar fi avut probabil profetul, aceasta a dispărut datorită prezenţei Creatorului. Domnul nu a răspuns la rugăciunea lui Ilie: „Ia-mi viaţa.” Dimpotrivă, i-a păstrat-o şi i-a garantat privilegiul de a fi glorificat fără să vadă moartea (2 împăraţi 2:11).
Dacă treci vreodată prin disperare, gândeşte-te la Ilie! Fără îndoială, el a fost nevoit să suporte stresul emoţional, dar Dumnezeu l-a scos din acea groapă şi l-a luat la cer. Dumnezeu te iubeşte şi pe tine tot atât de mult ca pe Ilie, îţi oferă şi ţie soluţia la problemele tale şi îţi dă darul mântuirii veşnice, dacă eşti gata să-L accepţi ca Domn şi Mântuitor.