Împlinirea obligațiilor în cămin

Devoțional zilnice 5 septembrie 2018

Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni. (Coloseni 3:23)

Dumnezeu v-a dat viaţă şi toate binecuvântările bogate care fac viaţa plăcută şi vă cere în schimb slujire, recunoştinţă, iubire şi ascultare de Legea Sa. (…) El vă cere să vă controlaţi pasiunile, să vă reprimaţi gândurile şi acţiunile egoiste şi să lăsaţi nerostite cuvintele irascibile. V-ar cere oare Isus acest autocontrol dacă n-ar fi spre fericirea voastră reală să-l practicaţi? Nu! El doreşte să cultivaţi acele trăsături de caracter care vă vor aduce pace în inimă şi care vă vor face în stare să înseninaţi alte inimi şi vieţi cu lumina iubirii, bucuriei şi mulţumirii voioase.

Dacă sunteţi într-adevăr convertiţi, dacă sunteţi copii al lui Isus, atunci vă veţi cinsti părinţii; nu numai că veţi face ce vă spun ei, ci veţi căuta şi ocazii de a-i ajuta. Făcând astfel, lucraţi pentru Isus. El consideră toate aceste fapte de purtare de grijă şi de atenţie faţă de ei ca fiind făcute pentru El. Acesta este cel mai important tip de lucrare misionară şi cei credincioşi în aceste mici îndatoriri zilnice câştigă o experienţă valoroasă. (…) Prin dedicarea timpului unei activităţi utile, veţi închide uşa în faţa ispitelor lui Satana. Aduceţi-vă aminte că Isus nu a trăit ca să-Şi placă Lui însuşi, iar voi trebuie să fiţi asemenea Lui. Faceţi din aceasta o chestiune de principiu religios şi cereţi-l lui Isus să vă ajute. Punându-vă mintea la lucru în această direcţie, vă veţi pregăti să deveniţi purtători de poveri în lucrarea lui Dumnezeu, aşa cum aţi fost purtători de grijă în cercul căminului. Veţi avea atunci o influenţă bună asupra altora şi îi veţi putea câştiga pentru slujirea lui Hristos! (…)

Când vă puneţi în minte să faceţi un lucru, nu renunţaţi din cauza dificultăţilor, ci încercaţi iar şi iar. Investiţi aceeaşi energie şi hotărâre pentru a obţine succesul în slujirea lui Hristos şi nu veţi rămâne fără răsplată! (Youth’s Instructor, 30 ianuarie 1884)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro