Înainte de ora 12

Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: „Nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor!” Isaia 41:13
Oricine știe povestea pantofului pierdut de Cenușăreasa. Știm că în clipa când ceasul bătea ora 12, ea redevenea fata simplă și săracă, deci trebuia să plece de la sărbătoare cu ceva timp înainte. Dar ea, fascinată de frumusețea prințului, cucerită de atenția pe care acesta i-o acorda, a uitat pentru câteva clipe cine este și de unde vine. Bătaia ceasului a luat-o atât de tare prin surprindere, încât a fugit efectiv, iar pe drum, în graba ei disperată, a pierdut unul dintre pantofii speciali pe care îi purta. Riscul de a fi demascată o îngrozea atât de tare, încât a lăsat și politețea, și explicațiile la o parte și a dezertat. Când are ceva de ascuns, omul trăiește necontenit cu teama că cineva ar putea să se prindă și să îi dea masca jos. De multe ori, noi singuri facem gesturi disperate, prin care ne trădăm sărăcia și adevărata personalitate. Interesant este faptul că noi ascundem originea și realitatea apartenenței noastre la familia lui Dumnezeu, ca și cum ne-am rușina cu acestea. Ne sfiim să recunoaștem că avem credință, că mergem la o biserică sau că ne rugăm înainte de a lua masa. Omitem să pomenim despre cunoștințele noastre religioase, iar când refuzăm alcoolul, motivăm prin faptul că suntem la volan, și nu prin faptul că trăim după principii biblice. În realitate, noi preferăm să ascundem pantofii de cristal și hainele de gală și ne prezentăm ca niște independenți și singuri, fără Dumnezeu. Cum să ascundem relația noastră cu Cel ce S-a jertfit ca să ne salveze? De ce să negăm înrudirea noastră cu Regele universului? Păcatul are un asemenea efect: face ca răul să pară bine și binele să pară deosebit de rău. Diavolul ne convinge că nu e o idee tocmai bună să ne prezentăm drept credincioși, cititori ai Bibliei, închinători și legați de Dumnezeu. El face mult mai atractive eschivarea și negarea.
De gândit astăzi:
În curând, ceasul va bate ora 12, ultima bătaie din acest an. Acum e momentul să iei decizii corecte și înțelepte. Acum e momentul să lași în urmă toate falsurile și toate măștile. Acum trebuie să iei decizia de a fi ceea ce poți fi cu adevărat; onorează statutul tău. Încheie acest an cu hotărârea de a nu te mai rușina vreodată cu Dumnezeu și cu credința ta!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro