Îngerul ne protejează

Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El și-i scapă din primejdie. (Psalmii 34:7)
Avem doi copii, Alyssa și Natalia. Când ei erau mici, locuiam într-o casă care avea scări cu treisprezece trepte. Într-o zi, pe când Natalia avea un an și o lună, amândouă fetele erau cu mine acasă. Le-am dat să mănânce de prânz și apoi le-am pus pe canapea, într-o cameră de sus, și le-am lăsat să se uite la desene animate.
Am coborât în bucătărie să mănânc și eu ceva de prânz și, numai ce m-am așezat, când o aud pe Natalia strigând: „Mama! Mama!” Mi-am ridicat privirea și am văzut-o stând în vârful scărilor. În clipa următoare, a luat-o la vale pe cele treisprezece trepte, cu capul înaintea picioarelor, de două sau de trei ori. Am avut impresia că parcursul ei până jos a fost cu încetinitorul, că timpul s-a oprit în loc. Rugându-mă pentru siguranța ei, am alergat grăbită la scări, deși știam că nu voi putea ajunge acolo la timp pentru a-i opri căderea. Am fost atât de tulburată! A fost devastator să o văd pe fetița mea căzând pe scări. Inima mi-a urcat până în gât.
Când am ajuns la Natalia, era deja ajunsă jos, plângând și țipând cât putea de tare. Am fost atât de speriată. Am încercat să o liniștesc, în timp ce sunam la 112, și am vorbit cu dispecera la telefon, în timp ce o calmam pe fetiță. Știam că o cădere pe mai mult de cinci trepte putea fi foarte gravă pentru un copil și putea produce leziuni serioase.
Acele cinci minute în care am așteptat ca ambulanța să ajungă la casa noastră mi s-au părut o veșnicie. Am rămas la telefon cu dispecera până a ajuns echipajul de intervenție. Prima dată a venit mașina de pompieri. Unul dintre pompieri era și paramedic. M-a întrebat dacă putea să o consulte puțin pe Natalia,, din moment ce ambulanța nu ajunsese încă. I-am spus: „Sigur.” A verificat-o și apoi mi-a spus că era bine, nu avea niciun os rupt. Era doar speriată în urma căzăturii și a rostogolirii. Am simțit o mare ușurare!
Paramedicul mi-a mai spus că singurul motiv pentru care fiica mea nu se rănise grav era acela că scările erau acoperite cu mochetă. Dacă ar fi fost din lemn, situația ar fi fost mult mai gravă. Știu că îngerul păzitor al Nataliei a lucrat în plus pentru a o păstra în siguranță în căderea ei pe scări și Îl laud pe Dumnezeu în fiecare zi pentru că ea nu a pățit ceva rău.
Noella Jumpp Baird