Peste trei sferturi din populaţia României se consideră persoane religioase. Cum se manifestă această identitate religioasă la nivelul atitudinii faţă de biserica majoritar, dar și la nivelul atitudinii faţă de cultură în general, aflăm din Barometrul Actualităţii Românești, realizat de INSCOP Research, la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional și Comunicare Strategică (LARICS)din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.
Conform rezultatelor publicate luna aceasta, 77,4% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce doar 16,5% declară că nu sunt religioși, iar 2,65% că sunt atei convinși.
Românii merg rar spre foarte rar la biserică. Doar 15,2% dintre ei participă la serviciul religios cel puţin o data pe săptămână, 22,1% cel puţin o data pe lună, 27% de câteva ori pe an, 27,1% doar la sărbătorile mari și la anumite evenimente și 5,6% niciodată.
Imaginea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a avut de suferit în ultimi ani, ceea ce se traduce în faptul că 84,8% din populaţie consideră că biserica ar trebui să se ocupe strict de problemele religioase și în timp ce un procent chiar mai mare (89,5%) consideră că BOR ar trebui să se concentreze mai mult pe ajutorarea persoanelor nevoiașe.
Opiniile românilor sunt mult mai împărţite când vine vorba despre prezenţa în viaţa publică a BOR. Astfel, 43,6% sunt de părere că BOR ar trebui să fie mai prezentă în viaţa publică, în timp ce 46,4% împărtășeșc opinia contrarie. Circa 10% dintre cei intervievaţi au ales varianta „nu știu”, sau nu au răspuns. Pe de altă parte, 61% dintre români consideră că vizita Papei Francisc de la sfârșitul lunii mai este importantă pentru România, în timp ce doar 23,3% răspund negativ. Peste 15% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
În privinţa modului în care Biserica Ortodoxă Română este portretizată în presă, românii sunt împărţiţi. Circa 43,9% dintre respondenţi consideră că BOR este prezentată mai degrabă negativ în presă, în timp ce 35,5% sunt de părere că modul în care BOR este mediatizată este mai degrabă pozitiv. Un procent semnificativ, de 20,6%, reprezintă non-răspunsuri.
Românii care consideră că BOR este portretizată negativ de presă spun că de vină ar fi problemele reale din activitatea cotidiană a Bisericii (63,1%). Mai multe de un sfert (25,8%) suspectează că presa exagerează aspectele negative, iar 8,9% pune situaţia pe seama faptului că majoritatea jurnaliștilor și a formatorilor de opinie nu sunt religioși.
Între românii care cred că BOR este prezentată mai degrabă pozitiv de presă, majoritatea (52,3%) sunt de părere că lucrul acesta se datorează faptului că Biserica face lucruri bune în societate. În schimb 37,3% dintre respondenţi cred că reprezentările mediatice pozitive ale BOR sunt un rezultat al aptului că oamenii evită să critice activitatea Bisericii. Circa 6,4% au fost de părere că motivul ar fi acela că „majoritatea jurnalistilor si formatorilor de opinie sunt persoane religioase”, iar 4% nu știu sau nu răspund.
Barometrul a coroborat aceste date cu cele privind consumul cultural al românilor, iar concluziile nu sunt chiar îmbucurătoare. În ultimele luni, doar 44,3% din respondenţi au citit o carte. La teatru, operă sau concerte de muzică clasică au mers doar 16,9%, mai mulţi decât cei 15,2% care au vizitat un muzeu sau o galerie de artă. Foarte mulţi, 42,1% s-au ferit să răspundă.
Principala activitate de petrecere a timpului liber a românilor pare a fi mersul la mall. Aproximativ 53,1% dintre ei spun că s-au perindat prin magazine măcar o dată în ultimele 12 luni. Românilor le place să petreacă în felul lor: 36,6% au fost prezenţi la sărbători sau evenimente locale, 27,9% au mers la cinematograf, 21,9% la concerte de muzică ușoară sau populară. 21,5% au participat la un eveniment sportiv, iar 21,1% au mers în ultimele 12 luni într-un bar, restaurant, club sau discotecă.
Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 12 aprilie –3 mai 2019 pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul a 1050 de respondenţi. Studiul este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani.