În spaima sa, Iosafat şi-a îndreptat faţa să caute pe Domnul şi a vestit un post pentru tot Iuda. (2 Cronici 20:3)
Împăratul lui Iuda primește vestea că o mare oștire vine împotriva lui. Spaima îi cuprinde inima, dar își îndreaptă fața să caute pe Domnul și vestește un post în toată țara. Vă întreb, dacă nu ar fi fost conjunctura aceasta, l-am mai fi găsit noi pe Iosafat într-o atmosferă de spiritualitate, într-o atitudine de smerenie căutându-L pe Dumnezeu?
Ar fi putut să încheie o alianță politică cu acești trei împărați, așa cum făcuse tatăl său. Avea tiparul în familie. Dar, deși nu negociază politic o pace, totuși pare lipsit de soluții pentru a ieși cu bine din problema lui. Ce credeți, reacția lui exprimă frică sau încredere în Dumnezeu? Disperare sau speranță?
2 Cronici 17 ne prezintă armata de care dispunea Iosafat la Ierusalim: un milion o sută șaizeci de mii. Își construise cetățui și avea cetăți pline cu merinde. „Timp de ani de zile îşi întărise oştile şi își fortificase cetăţile. Era bine pregătit să facă faţă aproape oricărui vrăjmaş” (Profeți și regi, p. 138). Atunci de ce nu luptă? De ce nu-și pregătește soldații și țara pentru război?
Deși avea cetăți întărite pline cu merinde, deși avea o armată puternică la dispoziție, totuși, înainte de a trage vreo săgeată, înainte de orice acțiune, lui Iosafat nu-i este jenă să-și plece genunchiul în fața poporului și să-L roage pe Dumnezeu să-i ofere soluția. Ellen G. White spune că „el nu și-a pus încrederea în brațul omenesc” (Ibidem) pentru că era conștient că izbăvirea vine de la Domnul. El „şi-a îndreptat faţa să caute pe Domnul” pentru că așa era obișnuit să facă. Nu conjunctura aceasta l-a determinat la consacrare, ci viața de consacrare l-a determinat să comunice cu Prietenul lui și să caute sfat. Iosafat își învățase lecția când oferise ajutor lui Ahab, împăratul Israelului.
Tu cum reacționezi când vin peste tine nenorociri? Permite-mi un răspuns: exact așa cum te-ai obișnuit să o faci! Apelezi la Dumnezeu prima dată sau ca ultimă soluție? Fă din Providență volanul vieții tale, și nu roata de rezervă! Poți începe chiar de astăzi.
Andrei Daniel Nicu, pastor, Conferința Moldova