Iosif – ascultare nobilă

Devoțional zilnic 10 iulie 2019

Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului şi a luat la el pe nevastă-sa. Matei 1:24

Iosif cel neprihănit şi credincios avea nevoie de o confirmare de la Dumnezeu pentru a putea accepta povestirea invocată de Maria, drept explicaţie a sarcinii pe care o purta. Tocmai când se pregătea să-şi pună în aplicare planul de a o abandona pe Maria, Dumnezeu i-a vorbit printr-un vis. Întreaga explicaţie prezentată anterior de Maria a fost relatată punct cu punct de un înger al Domnului.

În mod suplimentar pentru el, îngerul a citat prorocia din Isaia 7:14, cu precizarea că aceste lucruri se vor împlini în viaţa Măriei, logodnica lui.„Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu şi-I vor pune numele Emanuel, care, tălmăcit, înseamnă: «Dumnezeu este cu noi».” Ca orice vis inspirat, acesta a creat o puternică impresie asupra sufletului lui Iosif. O convingere clară a luat loc în mintea sa. El a răsuflat uşurat în ceea ce priveşte îndoielile cu privire la fidelitatea Măriei. Mai rămânea însă cealaltă parte neplăcută, că trebuia să facă faţă cuvintelor răutăcioase ale oamenilor din jur. Mai mult decât atât, mânia şi suspiciunea lui Irod aveau să năvălească în curând asupra familiei sale, iar grija de a proteja pruncul căutat de soldaţii ucigaşi îi revenea tot lui.

Asumându-şi alături de Maria misiunea de părinte, Iosif s-a dovedit ascultător şi responsabil pentru a-i asigura o copilărie de calitate Celui care era Mântuitorul lumii. Oamenii din jur aveau să-L cunoască pe Isus ca fiu al lui Iosif, iar această ipostază fusese deja asumată cu credinţă şi devotament în urma unei descoperiri dumnezeieşti.

Succesul la un pas de tine:

Atunci când Dumnezeu îţi confirmă drumul pe care doreşte să mergi. El va deschide şi posibilităţi să poţi ajunge în siguranţă la bun sfârşit. Mai rămâne însă ca tu să nu te abaţi din cale.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro